Ziua Națională Brâncuși e marcată în ultimii 4 ani la Iași prin Luna Sculptorilor Români, cel mai amplu eveniment dedicat sculpturii moderne și contemporane din România, care a crescut cu fiecare ediție. Invitatul special în 2024 este artistul contemporan Mircea Cantor.
Din 19 februarie până pe 19 martie sunt expuse peste 350 de sculpturi în 24 de expoziții personale și colective, iar 48 de opere sunt etalate în spațiul public, în diferite locații din oraș.
Reprezentanți ai sculpturii moderne precum Ion Jalea, Oscar Han, Dimitrie Paciurea (prin implicarea Muzeului de Artă Constanța) Ion Irimescu (lucrări de la Muzeul “Ion Irimescu” din Fălticeni) Marcel Guguianu, Corneliu Medrea, Mihai Olos, Peter Jecza, alături de nume mari ale artei contemporane românești precum Paul Neagu, Geta Brătescu, Aurel Vlad, Mircea Roman, Laurențiu Mogoșanu, Dumitru Verdianu, Horia Damian și Maxim Dumitraș, se regăsesc printre expozanți.
După ce a expus în mari muzee ale lumii, Mircea Cantor poate fi descoperit la Palatul Culturii, în rotonda Muzeului de Artă, unde e etalată “Coloana funie”, o sculptură-instalație, ce reia unul dintre motivele des întâlnite în opera lui Cantor - funia, cea care trimite la unitate, echilibru și solidaritate. Cu ceva timp în urmă, în cadrul unui interviu, artistul spunea că „motivul funiei e reprodus pe bisericile din lemn din Maramureş, dar nu numai acolo, ci şi în Bihor. Simbolul e o trimitere la un fel de unitate, de solidaritate şi de consolidare a unei comunităţi. Funia o întâlneşti, evident şi la alte civilizaţii, culturi, începând cu babilonienii, egiptenii, apoi culturile europene, şi vorbeşte de ceva care se leagă, se ţine împreună. Am luat motivul şi am vrut să-l duc mai departe.” (Adevarul.ro, 2012, articol de Cristina Hermeziu)
Motivul funiei l-a folosit în lucrări precum „Prag resemnat”, o sculptură-instalație prezentată la Paris, ce redă o casă maramureşană cu pereţii adunaţi de o funie sculptată în lemnul casei. Anul trecut, motivul funiei a fost folosit și în proiecte cu casa Dior, pentru care a reimaginat geanta Lady Dior, recurgând la o broderie peste care a suprapus funii din piele. O altă lucrare este “Anthroposynaptic (Dior/Bihor)”, compusă dintr-o vestă Dior, colecţia toamnă 2017, şi un cojoc binşenesc din Bihor. Lucrarea a fost un răspuns la controversa iscată de includerea de către casa Dior a vestei de inspiraţie românească în colecţie, fără menţionarea sursei.
Revenind la LSR, în premieră la Palatul Culturii din Iași, din Colecția Mariana Florescu sunt expuse desene de Brâncuși și o serie de fotografii originale, realizate de Edward Steichen la New York. Un portret unic al lui Brâncuși, realizat de suprarealistul Man Ray, se regăsește la Ateneul Național din Iași.
„Publicul va avea acces liber la peste 350 de opere de artă, semnate de 113 autori din perioada modernă și contemporană. La eveniment vor participa invitați din 15 orașe, din țară și străinătate, iar publicul este așteptat să descopere cele 24 de expoziții personale și colective, cât și lucrări pe principalele artere pietonale ale orașului, ce vor transforma orașul într-un veritabil circuit cultural. Maeștri ai artei, alături de creatori tineri, reprezentanți ai școlii românești de sculptură, curatori și operatori din sfera culturii vor prezenta publicului ieșean creații reprezentative într-un efort susținut de radiografiere și documentare a fenomenului sculpturii moderne și contemporane”, transmite managerul proiectului LSR, sculptorul Vladlen Babcinețchi.
În ediția din 2024, spațiile de expunere LSR sunt Muzeul Mitropolitan, Baia Turcească, Galeria Ateneului Național Iași, Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, Muzeul Municipal, Palatul Braunstein, Casa Universitarilor (UAIC), Galeria Pallady, Galeria Victoria, Galeria Tonitza, Galeria Drossu, Galeria Octav Băncilă, Galeria La Geam, Arcada Central Art Space, cât și în cadrul galeriilor private Dana și ArtEast.
În spațiul public se prezină sculptură modernă și contemporană în Grădina Palas, Esplanada Palatului Culturii, Palas Campus, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Unirii, Strada Lăpușneanu și Bulevardul Carol I.
Text, foto - Cosmina Marcela Oltean
Referințe - Adevărul, Gândul, Radio România Cultural