Mă întreb câţi au auzit de Violet Jessop, de
incredibila sa poveste de viaţă şi de nenumăratele încercări prin care ea a
trecut. Povestea vieţii sale, citită din memoriile ei şi din diferitele cărţi
care o menţionează, pare un scenariu de film scris astfel încât să impresioneze
şi să captiveze publicul. Numai că nu e loc de ficţiune în povestea ei, totul
este real.
Numele lui Violet Constance Jessop se leagă de numele
celor mai celebre nave care au străbătut vreodată mările: navele-surori
Olympic, Titanic şi Britannic, construite exact în această ordine de
prestigioasa companie White Star Line, pe şantierul naval din Belfast. Violet
Jessop se afla pe RMS Olympic în momentul când aceasta a întrat în coliziune cu
o altă navă şi a supravieţuit scufundării navelor RMS Titanic şi HMHS
Britannic. Atât înainte de aceste tragedii, cât şi după, Violet Jessop,
denumită ulterior “Miss Unsinkable” (doamna de nescufundat), a navigat pe
diferite ambarcaţiuni timp de 23 de ani, după care s-a retras, iar la un moment
dat a scris o carte despre experienţele prin care a trecut.
Cine
a fost Violet Jessop?
Violet Jessop (1887-1971) s-a născut aproape de
Argentina, într-o familie de emigranţi irlandezi. A fost primul copil din cei 9
ai familiei William şi Katherine Jessop. Copilăria şi-a petrecut-o având grijă
de fraţii mai mici şi îngrijind pe rând bolnavii din familie, fraţi şi mai târziu
părinţii. Din cei 9 fraţi au mai rămas 6. La un moment dat s-a îmbolnăvit chiar
ea foarte grav, de tuberculoză. Deşi prognosticul medicilor era fatal, tânăra a
fost puternică şi s-a vindecat. În acel moment şi-a promis că atunci când va
creşte va avea grijă de bolnavi. Mama ei lucra pe diferite ambarcaţiuni, iar
ulterior i-a călcat pe urme. Violet Jessop a lucrat întâi la compania Royal
Mail Line, apoi a fost cameristă pe RMS Orinoco (1908). După doi ani, a decis
să încerce la prestigioasa companie White Star Line, plecând pe mare la bordul
navei RMS Majestic şi apoi pe RMS Olympic, pe atunci cel mai mare şi mai luxos
vas. Odată cu Olympic s-a lansat măreţul proiect al companiei din Belfast, o
nouă clasă de vapoare. Proiectul “Olympic class” mai cuprindea două nave aflate
în construcţie: Titanic şi Britannic.
Olympic,
Titanic, Britannic şi Violet Jessop
Violet Jessop se afla la bordul navei militare Olympic
în momentul coliziunii acesteia cu HMS Hawke, pe 20 septembrie 1911. Cu toate
că a fost puternic avariată de impact, luând multă apă, căpitanul Edward Smith,
ulterior commandant pe Titanic, a reuşit să ducă nava înapoi în portul
Southampton în siguranţă. Ajuns aici, Olympic a intrat în reparaţii. Pentru
asta s-au luat piese din cele destinate Titanic-ului, aflat în construcţie.
Acest fapt a dus la amânarea lansării navei Titanic de la 20 martie, la 10
aprilie 1912. Aflată în subordinea Armatei Marii Britanii în timpul Primului
Război Mondial, în perioada interbelică nava Olympic a revenit la transportul
de pasageri până în 1934, când a înregistrat un incident care a condus la
scoaterea ei din circulaţie: a scufundat o ambarcaţiune de mici dimensiuni. Experienţa
de pe Olympic a fost prima sperietură pentru Violet Jessop, dar asta nu a
determinat-o să renunţe la călătoriile pe mare. Din motive numai de ea ştiute,
Violet a ales să nu dea prea multe detalii despre întâmplarea de pe Olympic
atunci când şi-a scris memoriile, poate pentru că ceea ce a urmat în viaţa ei a
avut o greutate mult mai mare.
În 1912 a plecat pe Titanic fără ezitare. Când vasul a
lovit aisbergul, Violet Jessop mărturisea că a fost trezită din somn şi chemată
urgent pe punte să se ocupe de instructajul celor care nu înţelegeau engleza. Avea
sarcina de a-i linişti şi de a-i organiza. Urmărea cum erau umplute bărcile de
salvare. În cele din urmă a primit şi ea un loc într-o barcă, iar un ofiţer i-a
pus în braţe un copil mic, pierdut de părinţi. A ţinut copilul în braţe până
când au ajuns pe puntea navei de salvare RMS Carpathia. Aici copilul şi-a
regăsit mama. Violet Jessop a fost decorată după tragedia de pe Titanic şi cu
toate că a trecut prin această experienţă traumatizantă, multe călătorii pe
mare aveau s-o mai aştepte.
În noiembrie 1916, Violet Jessop se afla pe HMHS
Britannic, care în timpul Primului Război Mondial devine navă-spital. Violet îşi
ţine promisiunea din copilărie şi se îmbarcă în mod voluntar drept asistentă
medicală din partea Crucii Roşii Britanice la bordul navei care avea să sfârşească
asemeni Titanic-ului. Pe 21 noiembrie 1916, vasul naviga pe Marea Egee când a
avut loc o explozie cauzată fie de o mină de care s-a ciocnit, fie de o torpilă
trimisă de trupele germane. Cauza exactă nu se cunoaşte nici azi. A circulat
inclusiv ipoteza conform căreia britanicii şi-au scufundat singuri vasul.
Oricum, comparativ cu Titanicul, nava Britannic a fost scufundată intenţionat. Căpitanul
a încercat să ducă nava la ţărmul unei insule aflate în apropiere, motiv pentru
care a ordonat ca bărcile de salvare să rămână pe punte. Un ofiţer neinformat a
apucat să dea drumul pe apă la două dintre bărci. Acestea erau pline de oameni,
iar printre ei se afla şi Violet. Bărcile au fost coborâte în apropierea elicei
care le aspira. Violet a văzut la timp şi a reuşit să sară. Ceilalţi au fost sfâşiaţi
de elice. Deşi a suferit un traumatism cranian, a scăpat cu viaţă. După multe
curse efectuate cu succes, Britannic a ajuns la 120m sub nivelul mării, fiind
apoi descoperită şi explorată de Jaques Cousteau în 1976. Adâncimea la care se
află acestă navă este accesibilă pentru turişti, spre deosebire de cea a
Titanic-ului, care se găseşte la o adâncime de 3.784m, la care nu se poate
ajunge decât cu vehicule submarine specializate. De mai mulţi ani se vorbeşte
despre un proiect de transformare a epavei Britannic-ului în primul muzeu
subacvatic.
După război, Violet a continuat să lucreze pentru
White Star Line, apoi la Red Star Line, după care s-a întors la Royal Mail
Line, compania unde a început povestea ei. Violet Jessop a înconjurat lumea de
două ori cu Belgenland, cel mai mare vas al companiei Red Star Line. S-a retras
după 23 de ani petrecuţi pe mare şi s-a stabilit în Anglia. A păcălit moartea
de multe ori: a înfruntat o boală gravă, a scăpat cu viaţă din două tragedii
maritime de proporţii istorice şi a trăit până la vârsta de 84 de ani. S-a
strins în 1971, când inima i-a cedat, dar a lăsat în urmă o poveste cum puţini
pot spune.
Violet
Jessop – personaj de film
Tragediile de pe Titanic şi Britannic au inspirat
multe producţii cinematografice, realizate în memoria celor care n-au mai păşit
pe uscat. Multe dintre aceste producţii, bine documentate, includ referinţe
care trimit şi la povestea lui Violet. Totuşi, multă lume nu a auzit de ea,
astfel că vagile referinţe pot trece neobservate. În filmul “A Night to
Remember” (1958), inginerul navei, Thomas Andrews, cheamă o însoţitoare de bord
să se ocupe de instructajul pasagerilor care urmau să primească loc în bărcile
de salvare. În “Titanic”, celebrul film al lui James Cameron, întâlnim o scenă similară.
În “Britannic” (2000) avem referinţa cea mai clară: personajul principal Vera
Campbell, supravieţuitoare de pe Titanic, ajunge cu o misiune pe Britannic,
arătându-se tulburată din cauza experienţei trecute. Tot în acest film se ţine
cont şi de episodul descris de Violet, în care sare dintr-o barcă de salvare
chiar inainte ca aceasta să fie aspirată de elicea navei. Referinţe la povestea
supravieţuitoarei mai întâlnim în filmul “Shadow Divers” (2006), unde o echipă
pleacă într-o expediţie la epava Britannic-ului şi în piesa de teatru “Iceberg
– Right Ahead!” a lui Chris Burgess, care s-a jucat prima dată cu ocazia
celebrării centenarului scufundării Titanic-ului.
Totuşi, cunoscând acum incredibila poveste a lui
Violet Jessop, care e prin ea însăşi un scenariu de film complet, mă miră
faptul că până acum aceasta nu a atras atenţia vreunui regizor care să vrea s-o
spună complet, nu doar fragmentar ca până acum, şi s-o facă mult mai cunoscută
lumii. În data de 2 octombrie a.c. se împlinesc 131 de ani de la naşterea lui
Violet Jessop.
Cosmina Marcela OLTEAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu