O pagină dedicată artei, unor forme de artă contemporană și jurnalismului cultural...
joi, 30 martie 2023
Vincent van Gogh, pictorul ce a materializat emoția în pete de culoare
Retrospectiva Vermeer de la Rijksmuseum, evenimentul anului 2023 în lumea artei
sâmbătă, 25 martie 2023
Reprezentări picturale celebre ale “Bunei Vestiri”
miercuri, 8 martie 2023
Grație, frumusețe și culoare în 8 portrete feminine iconice din istoria picturii
„Madonna del Prato” sau ”Madonna pe pajiște” este opera maestrului italian Rafael Sanzio, realizată în anul 1506. Rafael este considerat pictorul Madonelor suave, iar imaginea dată de el Fecioarei, a fost adoptată apoi de generații întregi, la fel ca imaginea Creatorului imaginată de Michelangelo. Tabloul propune privitorului o compoziție piramidală și folosește tehnica clarobscurului, un amestec de lumini și umbre care adaugă volum și adâncime personajelor de pe suprafața pânzei. Conturul chipurilor și naturalețea lor, umbrele delicate, volumul corpului acoperit de o mantie suplă, gestul tandru și ferm al brațelor care îl susțin pe pruncul Isus, contribuie la o impresie de echilibru perfect.
“Nașterea lui Venus” e capodopera lui Sandro Botticelli, lucrată între 1484-1486, în tempera. Model i-a fost Simonetta Vespucci, mare frumusețe din Florența renascentistă, soția lui Marco Vespucci și rudă a lui Amerigo Vespucci, cel care a dat numele Americii. Pictura o reprezintă pe zeița iubirii din Grecia Antică, Venus. Este o reprezentare a transformării și dualitatii, o reprezentare a lui Venus în chip pământesc și ca zeiță, în același timp. Dar Simonetta s-a stins din viață la doar 23 de ani. Se crede că, după tragedie, aceasta a rămas modelul său preferat, fiind apoi pictată din memorie, în toate operele ce le înfățișează pe Fecioara Maria și pe Venus.
marți, 7 martie 2023
“Luna Sculptorilor Români”, cel mai important eveniment național dedicat sculpturii, în desfășurare
Între 20 februarie și 19 martie are loc cel mai important eveniment dedicat sculpturii din România, inspirat de personalitatea marelui Brâncuși. Este la Iași și e o amplă expoziție intitlualtă “Luna Sculptorilor Români”, ediția a treia, rezultată în urma proiectului cu același nume, care aduce laolaltă 11 expoziții personale și colective, peste 185 de sculpturi, dintre care un număr de 51 de lucrări sunt expuse în aer liber. Astfel, publicul ieșean și turiștii care ajung în acest interval în oraș, pot lua contact direct cu sculptura contemporană, etalată la Ateneu și pe arterele pietonale ale orașului. Sculptorii incluși în proiect, originari din Arad, Timișoara, Cluj, Sângeorz-Băi, Alba-Iulia, București, Constanța, Iași și Chișinău, sunt nume deja consacrate în lumea artei contemporane, cărora li se alătură numeroși artiști emergenți, dar și invitați din alte domenii culturale.
„Iubitorii de artă sunt așteptați atât la Ateneul Național din Iași, unde se află cea mai mare expoziție din cadrul proiectului, în locațiile partenere, dar și în arealul destinat evenimentului, pentru a admira opere de artă unice, în cadrul a ceea ce se dorește a fi o radiografie a sculpturii moderne și contemporane românești”, transmitea Vladlen Babcinețchi, managerul proiectului.
„Proiectul Luna Sculptorilor Români a debutat, la inițiativa Ateneului ieșean, din dorința de a promova această formă de manifestare artistică, dar și ca un omagiu adus celui mai mare sculptor român, Constantin Brâncuși. Anul acesta, ca și în edițiile precedente, vor fi expuse lucrări ale celor mai importanți artiști români”, declara Andrei Apreotesei, managerul Ateneului Național din Iași.
Epicentrul expoziției este la Pinacoteca Ateneului Național din Iași, de unde se ramifică în locațiile partenere și în spațiul urban. Astfel, găsim sculptură contemporană în Grădina Palas, pe Esplanada Palatului Culturii, pe pietonalul Ștefan cel Mare, în Piața Unirii, Str. Lăpușneanu, Casa Universitarilor și în Parcul Copou.
Sculpturile expuse la Ateneu poartă semnătura sculptorilor Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Richard Hette, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Iancuț, Dan Covătarul, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Rădulescu Gir, Boris Caragea, Cornel Medrea, Gheorghe Munteanu, Felix Aftene, Iftimie Bârleanu, Gheorghiță Brădățanu, Constantin Crengăniș, Vladlen Babcinețchi, Alin Neacșu, Leontin Păun, Lucian Smău și Sorin Purcaru, putând fi admirate în foaierul Ateneului ieșean.
Totodată sunt prezentate lucrări din patrimoniul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, specializarea sculptură, al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” și al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași, ce se găsesc în interiorul și exteriorul clădirii.
Alături de cele peste 40 de lucrări de sculptură, publicul va descoperi, în premieră, un exponat-vedetă: o scrisoare scrisă și semnată olograf de marele sculptor Constantin Brâncuși. Expoziția și obiectul Brâncuși pot fi văzute zilnic, la Ateneu, între orele 09:00-19:00.
Evenimentul este organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, având ca parteneri principali Uniunea Artiștilor Plastici din România, Complexul Muzeal Național Moldova / Palatul Culturii - Muzeul Unirii, Muzeul Național de Artă Constanța, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, Casa de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi”, Galeria Aparte, Galeria Arteast, Galeria Dana, Arcada Central Art Space, Galeria Pallady, Galeria Tonitza, Galeria Drossu, TVR Iași, Bindu, Grand Hotel Traian, Artmark și Palas.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto - iasi4u.ro
Expoziția foto-documentară “Gustav Klimt. Precursor al modernității”
În cadrul proiectului Classix in Focus, Forumul Cultural Austriac (FCA) prezintă la Palatul Braunstein din Iași, expoziția foto-documentară “Gustav Klimt. Precursor al modernității”, realizată la propunerea Ministerului Afacerilor Externe al Austriei, deschisă vizitelor până pe 15 martie. Expoziţia itinerantă, prezentată anterior în București și Giurgiu, cuprinde 15 planșe cu texte și fotografii din care desprindem principalele etape ale vieții și operei lui Gustav Klimt, inclusiv perioada în care a pictat tablourile ce decorează Castelul Peleș din Sinaia. Curatoarea expoziției este Sandra Tretter, iar vernisajul a avut loc pe 2 martie, cu o prezentare susținută de curatoare și de Andrei Popov, director adjunct al FCA.
Desfășurată în spațiul circular de sub cupola de sticlă a Palatului Braunstein, expoziția alcătuită din planșe include central o sculptură realizată de Constantin Brancuși, în perioada de studii de la Universitatea Națională de Arte București, un studiu anatomic.
Gustav Klimt a fost pictor și decorator austriac, unul dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai Art Nouveau-ului vienez și unul dintre fondatorii Secesiunii vieneze. Lucrările sale monumentale, decorative și picturale, se remarcă prin stilizare, simbolism și erotism.
„Alături de Josef Hoffmann, Otto Wagner, Joseph Maria Olbrich, Richard Gerstl, Egon Schiele şi Oskar Kokoschka, Gustav Klimt este exponentul unei epoci fascinante, ale cărei ecouri se resimt pînă în prezent. Despre trecerea prin România a lui Klimt și a prietenilor săi din «Compania Artiștilor» a vorbit la vernisaj cercetătoarea Antonela Corban”, sublinia Andrei Popov.
Expoziția face parte din seria de evenimente Classix in Focus, o secțiune a Classix Festival, în cadrul căreia sunt abordate aspecte legate de muzica clasică în context contemporan.
“Gustav Klimt și-a pus amprenta asupra orașului său natal, Viena. Provine dintr-o familie modestă dintr-o suburbie rurală vieneză, iar tatăl său, Ernst Klimt a fost gravor. Acesta ar fi fost, poate, și parcursul lui Gustav dacă nu ar fi urmat Şcoala de arte aplicate a Muzeului cezaro-crăiesc pentru Artă şi Industrie (astăzi denumit Universitatea de Artă Aplicată), unde este admis la numai 14 ani.
Tranziția radicală către stilul Art Nouveau de factură austriacă se produce la sfârşitul anilor 1890, culminând cu tabloul „Sărutul” din anul 1907, piesa de rezistenţă a galeriei de pictură din Palatul Belvedere. Celebru, în primul rând, pentru tablourile sale alegorice şi pentru portretele de femei, Klimt îndreaptă târziu către pictura peisagistică. Printre cele aproximativ două sute cinzeci de tablouri cunoscute ale lui Klimt se regăsesc numeroase peisaje, majoritatea pictate în zona lacului Atter (Attersee), unde Klimt își petrece verile până în 1916. Odată cu anul 1899 peisajele lui Klimt sunt pictate exclusiv în format pătrat, ilustrând iazuri, mlaştini, grădini înflorite de la ţară şi vederi din adâncul pădurii. Din mulţimea de schiţe cu nuduri, care s-au născut în atelierul pictorului, se păstrează în jur de patru mii de lucrări, în cea mai mare parte desene şi câteva acuarele.
Necrologul rostit de Egon Schiele rămâne o fină observație asupra parcursului său artistic: <<Gustav Klimt/ Un artist de o incredibilă perfecţiune/ Un om de o rară profunzime/ Opera sa, un sanctuar>>”, aflăm de la organizatori.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto - Classix Festival