La finalul lunii ianuarie, pasionații de puzzle marchează Ziua Internațională a Puzzle-ului (29 ianuarie) – o ocazie simbolică de a celebra una dintre cele mai accesibile și apreciate activități recreative. Puzzle-ul este un joc al răbdării, atenției la detalii și al logicii, o activitate de familie care unește generații, un exercițiu de concentrare, dar și o formă de relaxare.
De la instrument educativ la fenomen
global
Puzzle-ul modern, cel de tip jigsaw, a apărut
în Anglia secolului al XVIII-lea. Inventatorul este considerat cartograful și
gravorul britanic John Spilsbury, care, în jurul anului 1766–1767, a
lipit o hartă pe o placă de lemn și a tăiat-o în bucăți pentru a ajuta copiii
să învețe geografia.
Aceste prime puzzle-uri erau din lemn și aveau un scop
educativ, fiind folosite mai ales ca metodă creativă de predare. Denumirea
„jigsaw puzzle” provine de la fierăstrăul special folosit pentru tăierea
formelor curbe. În secolele XVIII–XIX, puzzle-urile au devenit populare în
special în Marea Britanie, iar ulterior s-au transformat într-un joc recreativ
pentru toate vârstele.
Puzzle-ul este astăzi parte dintr-o industrie
semnificativă și se găsește în diferite forme și realizate din materiale
diverse. Deși
publicul asociază puzzle-urile mai ales cu cartonul sau lemnul, industria
puzzle-urilor este extrem de diversă, folosind de asemenea metal, plastic,
cristal sau spumă. Practic, conceptul de puzzle nu este limitat la material, ci
la ideea de rezolvare prin potrivire logică sau spațială. Piața globală de puzzle-uri jigsaw era
estimată la aproximativ 9,9 miliarde
USD în 2024, cu creștere anuală constantă. De exemplu, un producător
francez vinde peste 1 milion de
puzzle-uri anual, semn al interesului constant al publicului.
De ce sunt puzzle-urile atât de
apreciate?
Creșterea popularității puzzle-urilor este asociată cu
nevoia de activități relaxante, care stimulează mintea și reduc stresul.
Studiile de piață arată că puzzle-urile sunt apreciate de toate grupele de
vârstă, fiind asociate cu dezvoltarea cognitivă și cu starea de bine mentală.
În ultimii ani, puzzle-ul a fost redescoperit și ca
obiect cultural și artistic. Unele puzzle-uri sunt create de artiști sau
designeri și pot deveni obiecte de colecție, ajungând uneori la valori ridicate
pe piața de artă sau design.
Cel mai mare și cel mai mic puzzle
din lume
Recordurile variază în funcție de criterii, dar
puzzle-urile comerciale moderne pot ajunge la zeci de mii de piese, necesitând
sute de ore pentru finalizare, în funcție de complexitate și experiență.
Conceptul de puzzle complex este direct legat de numărul de piese și
diversitatea formelor.
Cel mai mic puzzle din lume, care figurează în
Cartea Recordurilor, este un nano-puzzle realizat de Selegiochi (Italia),
alcătuit din 99 piese extrem de mici, având o dimensiune totală de 6,5 × 5,5 cm, adică
mai mic decât o carte de joc.
Obiect decorativ
În prezent, mulți cumpărători aleg puzzle-uri ce redau
opere de artă celebre sau peisaje pentru a le înrăma după finalizare,
transformând jocul într-un obiect de decor.
Puzzle-ul rămâne unul dintre puținele jocuri analogice
care traversează generațiile și timpul. De la copii la seniori, de la
activitate solitară la activitate de familie, puzzle-ul combină jocul, educația
și relaxarea. Într-o epocă dominată de ecrane, puzzle-ul îndeamnă la
concentrare și deconectare într-un mod benefic pentru minte.
Cosmina Marcela OLTEAN


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu