Despre inocenta…

                                                                                  

Inocenta este sclipirea de lumina divina cu care ne nastem si care ne caracterizeaza, mai ales in primii ani de viata, cand ne identificam cu ingerii – simbol al inocentei, fiinte mitice, pure, gingase…

Apoi, pe parcursul vietii, aceasta  ,,doza nativa’’ de inocenta de care dispunem  ajunge incet, incet sa se transforme, in mod diferit de la caz la caz, sau sa se risipeasca.

Daca unii, voluntar sau involuntar, reusesc sa distruga pana si ultima urma de inocenta din ei, altii, in mod admirabil,  pastreaza macar o mica parte din copilul din ei.

Este greu sa ne pastram inocenta ? E aproape o performante, as spune eu fara sa exagerez, mai ales  in zilele  noastre, cand a da dovada de inocenta e aproape echivalent cu a fi slab, naiv sau usor de manipulat.  Dar oricat de greu ar fi sa razbesti in aceasta lume, si oricate obstacole te-ar impiedica sa mergi pe drumul tau, ar fi bine sa continui si sa nu uiti niciodata ca ai fost copil si ai avut vise pentru care ai fi facut orice, pentru care ai fi luptat zi de zi sa le vezi implinite si cu care ai crescut.

Si toate acestea pentru ca, asa cum spunea marele Constantin Brancusi : ,,atunci cand nu mai suntem copii, suntem deja morti.’’ Iar George Bernard Shaw afirma: ,,nu ne oprim din joaca atunci cand imbatranim, ci imbatranim atunci cand ne oprim din joaca.’’

Asadar, ce parere aveti ? Poate ar trebui sa reflectam putin asupra acestor lucruri si poate ca ar trebui sa o facem mai des. Poate ar fi mai bine pentu noi si cei dragi noua daca am mai uita din cand in cand de rutina, de agitatia zilnica si de eterna nemultumire, care ne face sa ne traim viata in goana.

Daca am incerca macar toate acestea si daca am alimenta inocenta din noi facand bine si gandind pozitiv, cu siguranta lumea ar fi un loc mai bun, mai sigur.

Cosmina Marcela Oltean