Pe 1 iulie, drumurile a zeci de români s-au întâlnit
la Izvoru Mureşului, Harghita, cu ocazia celei de-a XVI-a ediţii a Universităţii
de Vară, desfăşurată în intervalul 2-7 iulie la Complexul Sportiv Naţional Izvoru
Mureşului. Ca în fiecare an şi la ediţia care tocmai s-a încheiat au fost
ridicate şi dezbătute pe larg probleme vechi şi noi, au fost criticate legi
care defavorizează români de pretudindeni, dar totodată au fost căutate şi
propuse soluţii menite să ajungă în atenţia Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului și Guvernului României. Am
participat alături de zeci de reprezentanţi ai comunităţilor istorice din ţară,
din Balcani, din diaspora, Harghita şi Covasna, tineri din Republica Moldova şi
din ţară, conferenţiari din principalele
centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe
Române, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media, la deschiderea din data de 2 iulie a ediţiei care a
avut ca temă România şi românii de
pretutindeni în anul Centenarului Marii Uniri.
După intonarea imnului naţional, participanţii au
primit cuvântul de bun venit al directorului Centrului Cultural Topliţa,
prof.dr. Costel Cristian Lazăr, apoi cuvântul de binecuvântare al Preasfinţitului
Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, care a vorbit despre ceea
ce a ajuns să simbolizeze această Universitate de Vară. Nădăjduim
ca acestă Universitate de Vară a românilor de
pretutindeni să fie o filă în istoria neamului românesc. Azi, români de
pretutindeni s-au strâns în acest leagăn al spiritualităţii
româneşti pentru a împărtăşii bucuria Centenarului Marii Uniri, spunea P.S. Părinte Andrei.
Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a
prezentat pe scurt istoricul Universităţii. Practic,
anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima ediţie a Universităţii de vară,
care a avut loc la Făgeţel, iar din 1999, la Izvorul Mureşului. Aşa cum am
precizat, această universitate de vară are un loc specific în cadrul
proiectelor asemănătoare, pe lângă problemele care sunt ridicate de
reprezentanţii comunităţilor româneşti din comunităţile istorice din diaspora,
de fiecare dată aici, la Izvorul Mureşului, se spun lucrurilor pe nume, se fac
generalizări ale exemplelor de bună practică, dar, în acelaşi timp, se fac şi
referiri critice la multele şi gravele probleme care îşi aşteaptă rezolvarea
atât pentru românii din comunităţile istorice, cât şi pentru cei din
comunităţile multietnice şi pluriconfesionale unde sunt numeric minoritari.
Aşteptăm şi în acest an cu încredere o recoltă bogată de propuneri, de sugestii
care vor fi centralizate în rezoluţia pe care o vom da în final. (…) Sperăm ca ediţia din acest an să constituie
o cărămidă la ceea ce au însemnat ediţiile din ultimele două decenii privind
românitatea, solidaritatea şi apartenenţa noastră la ceea ce este istorie,
cultură, suflet şi credinţă românească, afirma dr. Ioan Lăcătuşu.
Preşedintele Asociaţiei Răsăritul
românesc din Republica Moldova, Vlad
Cubreacov, a vorbit despre situaţia comunităţilor româneşti din jurul
hotarelor ţării, despre posibilităţile acestora de a-şi păstra şi afirma
identitatea naţională şi despre drepturile minorităţilor. Aurica Bojescu, secretar
al Uniunii Interregionale Comunitatea
Românească din Ucraina, a vorbit pe larg despre problemele din învăţământ,
criticând limitarea drepturilor românilor din Ucraina la învăţământ în limba
română. Articolul 7 al noii legi ucrainiene a Educaţiei elimină învăţământul
gimnazial, liceal şi universitar în limba română. Şi Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale
Basarabia a românilor din regiunea Odessa, a atras atenţia asupra pericolului ucrainizării, din moment ce anual
dispare câte o şcoală românescă, înfiinţindu-se noi clase cu predare în limbile
rusă şi ucraineană. Şi încă multe probleme s-au discutat în prezenţa
secretarului de stat în Ministerul pentru Români de Pretutindeni, Veaceslav Şaramet.
Subiectul dezbătut în cea de-a doua zi a Universităţii de
Vară a fost Drepturile românilor din
comunităţile istorice din jurul frontierelor şi Balcani, urmat de
conferinţa Biserica Ortodoxă Română şi
românii de peste hotare, în Anul Centenarului, care a avut loc la
Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului
din Izvoru Mureşului. Sesiunea din a treia zi a fost dedicată temei Reunirii
Basarabiei cu România - obiectiv strategic naţional al românilor,
discutându-se pe larg posibilitatea şi necesitatea unei reuniri. Preşedintele Blocului Unităţii Naţionale din Basarabia,
Ion Leaşcenco afirma că nu doar Basarabia are nevoie de unire, ci şi
România. Am păstrat întotdeauna
gândul că Unirea pierdută va putea fi recâştigată, a adăugat Vlad
Cubreacov. În cea de-a patra zi s-au discutat probleme precum Provocări privind păstrarea şi afirmarea
identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, Aspecte ale afirmării identităţii româneşti
a romano-catolicilor din Moldova, aspecte legate de Problematica proprietăţii în România, retrocedările ilegale de
proprietăţi în Transilvania, o problemă de securitate naţională, înstrăinările
de pământ şi protecţia fondului forestier. La final, în ultima zi de dezbateri, a fost
discutată problema Educaţiei în limba
maternă, o prioritate a românilor de
pretutindeni, precum şi tema Mass-media
şi românii de pretutindeni. În cadrul acestei dezbateri s-a pus accent pe
lipsa unui spaţiu informaţional comun şi s-a discutat despre problema
discrepanţelor şi a barierelor informaţionale care există între cele două
maluri ale Prutului.
În cadrul întânirii de vineri au fost prezentate publicului
şi o serie de noi apariţii editoriale cum ar fi Acta Carpatica, nr.4/2018, anuarul românilor din sud-estul
Transilvaniei, editat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul
Ecleziastic de Documentare Mitropolit
Nicolae Colan din Sf. Gheorghe şi Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, Sangidava,
nr.6 (XII), 2018, anuar editat de Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia
Culturală Miron Cristea Topliţa, Grai Românesc, nr.1-2/2018, periodic de
spiritualitate ortodoxă al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Mărturii fotografice: oameni şi locuri din
judeţul Covasna, Editura Eurocarpatica, Sf.Gheorghe, 2017, de Florentina
Teacă, Viaţa publică din Sfântu Gheorghe
– Covasna (1919-1989), Editura Eurocarpatica, 2017, semnat de dr. Ioan
Lăcătuşu şi volumul Romano-catolicii din
Moldova în mass-media maghiară, Editura Eurocarpatica, 2018, a aceluiaşi
autor. Au mai fost prezentate Revista Toplitera,
a Bibliotecii Municipale din Topliţa, condusă de Viorica Lazăr, Revista 100,
cărţile lui Ioan Tămaş Delavâlcele: Jertfă
de seară şi De meditat împreună,
apărute tot la Eurocarpatica, Mică
enciclopedie de etnografie şi folclor. Ţara Moţilor, România, ediţia V,
2018, apărută sub egida ASTRA Alba Iulia, volumul colectiv ASTRA şi România tuturor românilor, Editura Unirea, 2017, Alba
Iulia şi cartea Izvoru Mureşului, satul
de la izvoarele legendei, Editura Vatra Veche, Târgu-Mureş, semnată de
Aurel Raţiu şi Gavril Chindea.
Joi seara la Universitatea de Vară a ajuns un grup format din
aproximativ 50 de tineri, plecaţi de la Chişinău într-un Marş al Unirii. Aceştia şi-au propus să mărşăluiască prin ţară şi
să răspândescă dorinţa de reunire. Pe 1 iulie au fost prezenţi la Alba Iulia,
unde au mers să ia flacăra unirii, s-o ducă prin ţară şi în final la Chişinău.
Marşul lor are 11 etape, desfăşurându-se în perioada 1 iulie-1 septembrie. Ei
vor trece prin 300 de localităţi, vor parcurge zilnic 30 km pe jos, iar la final
vor înregistra 1.300 km. Ultimul lor traseu va fi Iaşi-Chişinău, iar pe 1
septembrie vor ajunge din nou acasă. Joi seara, tinerii au făcut un popas la
Universitate, iar sâmbătă dimineaţa au plecat iar la drum, spre Reghin. Vineri
seara, după o săptămână plină de sesiuni şi dezbateri, participanţii s-au
strâns cu bucurie în jurul focului de tabără.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este cunoscută
ca un proiect cultural de importanţă naţională prin temele abordate şi
conferenţiarii care fac parte din elita universitară şi culturală românescă. Ediţia
a XVI-a a Universităţii a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa în
parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Asociaţia Răsăritul
Românesc din Chişinău, Alianţa pentru Centenar, Federaţia Organizaţiilor
Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei, cu sprijinul financiar al
Ministerului pentru Români de Pretutindeni, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
pentru Românii de Pretutindeni, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
Foto şi text: Cosmina M. OLTEAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu