Activităţi de cercetare a istoriei artei şi Conferinţa Naţională de Istoria Artei

“Maraton” de istoria artei la Bucureşti (16-19 aprilie)

A treia săptămână din luna aprilie a fost una plină de activităţi pentru studenţii din centrele artistice universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, selectaţi să participe la Workshop-ul de Teorii şi Metode în Cercetarea Istoriei Artei în intervalul 16-18 aprilie. Workshop-ul intensiv cu o durată de trei zile are loc pe rând în fiecare dintre centrele universitare amintite. Inițiat în 2018, workshop-ul se adresează studenților din departamentele de Istoria și Teoria Artei din Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Artă și Design din Cluj și Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Acesta constă în trei module a câte trei zile, la care participă cincisprezece studenți, câte cinci din fiecare Universitate. Modulul organizat de Facultatea de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte din București a avut loc în perioada 16-18 aprilie 2019, urmând cel de la Cluj în intervalul 16-18 mai şi cel de la Iaşi între 30 mai şi 1 iunie. 

Toată ziua de 19 aprilie a fost rezervată Conferinţei Naţionale de Istoria Artei “ITAmix 7”, organizată de Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi Centrul de Studii Vizuale. Conferinţa, ajunsă la ediţia cu numărul 7, are loc în fiecare primăvară la UNArte şi se adresează studenţilor şi masteranzilor de la departamentele de Istoria artei şi celor din domenii conexe, iar anul acesta s-au înscris cu prezentări 18 studenţi şi masteranzi, cu teme diverse care acoperă problematici de istoria artei începând din perioada medievală până în cea contemporană. Printre temele  grupate în 4 secţiuni s-a numărat “Pallady, desenatorul” a Iuliei Vucmanovici de la UNArte Bucureşti, “Note despre maniera şi prestezza lui Tintoretto”, prezentată de Oana Stan (UNArte Bucureşti), “Criza identitară şi creativitatea lui Vincent van Gogh” de Nicolae Miriuţă (UNArte Bucureşti), “Moartea şi preocuparea pentru viaţa de dincolo la sfârşitul Evului Mediu” de Sofia Matache (UNArte Bucureşti), iar lista poate continua. 

Lucrarea mea din cadrul conferinţei, “De la obiect la mediu artistic: motivul oglinzii în istoria artei”, s-a concentrat în jurul motivului oglinzii în artă, urmărind trecerea şi evoluţia de la oglinda ca obiect la oglinda ca mediu artistic, de la tabloul cu oglindă la tabloul ca oglindă, precum şi utilizarea oglinzii în arta zilelor noastre. Totodată mi s-a oferit ocazia de a modera ultima secţiune a conferinţei. Lucrările prezentate au iscat numeroase dezbateri.

Noul sezon expoziţional de la MNAC

Această săptămână, ca un maraton de istoria artei, în care s-au purtat discuţii pe teme diverse, au avut loc vizite în diferite galerii şi spaţii de artă contemporană, iar în pauze, pe cont propriu, am vizitat muzee şi clădiri istorice, s-a încheiat cu o vizită la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Palatul Parlamentului, unde vineri seara, pe 19 aprilie, a fost deschisă publicului o amplă expoziţie sau mai bine spus o serie de 5 expoziţii, în cadrul sezonului expoziţional de primăvară, ce reunesc artişti din diferite generaţii, nume mari precum Ion Grigorescu, Paul Neagu sau Matei Bejenaru şi lucrări realizate în toate mediile artistice, tradiţionale şi noi: pictură, sculptură, instalaţie, video, fotografie, colaj ş.a.. Dintre aceste expoziţii, voi vorbi pe scurt despre două.

Expoziția „Renault și arta. O istorie vie, 1967-2019”, de la parterul muzeului, curatoriată de istoricul Ann Hindry, pune în valoare colecţia Renault a MNAC-ului, o colecţie cu un profil original ce reuneşte 18 artiști din mai multe generații, din diferite țări, cu practici foarte diverse, emblematici pentru această istorie originală. Expoziția organizată în cadrul Sezonului România-Franța 2019, aduce laolaltă nume mari din istoria artei, precum Arman, Jean Dubuffet, Henri Michaux, Juan Mirò, Jean Tinguely, Victor Vasarely şi nu numai, iar participanţii au astfel ocazia să intre în contact cu opera acestor artişti ce s-au impus în istoria artei universale. Expoziţia se poate vizita până în 20 iulie.

Artişti harghiteni în expoziţia „Văzând istoria (1947-2007)”

Etajul 1 al muzeului e ocupat de ampla expoziţie cu titlul „Văzând istoria (1947-2007)”, care aduce în faţă artişti din intervalul amintit în titlu, artişti printre care am remarcat şi 3 harghiteni. În expoziţie se găseşte litografia „Bărci pescăreşti” de Drócsay Imre din Miercurea Ciuc, tapiseria „Viaţa” de Berta Benkö Mrazek din Tânoviţa şi un print digital de Bartha Jòzsef din Odorheiu Secuiesc. Pentru prima dată în cei 18 ani de existență, MNAC dedică colecției sale cel mai generos spațiu al muzeului, într-un program pe termen lung, cu o miză înnoitoare: istoria artei contemporane din România (1947-2007), revizitată într-un discurs expozițional care pune pe același plan dimensiunea documentară și cea artistică, producția de obiect cultural și contextul în care aceasta a avut loc. Astfel, istoria recentă a României intră în dialog cu istoria artei prin intermediul uneia dintre cele mai eclectice colecții muzeale de la noi. 

Moștenită în mare proporție pe cale instituțională și reflectând, până în anii '90, mecanismele de achiziții ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală, colecția MNAC este în măsură să ofere o privire nuanțată asupra vieții artistice din România, nu doar după criterii de valoare, ci și din perspectiva complexă a contextului social, economic și al directivelor politice care au influențat-o. „Văzând istoria (1947-2007)” este gândită ca o platformă deschisă de prezentare, analiză și dezbatere, realizată pe principiile curatoriatului colectiv și destinată unei continue transformări prin acumularea de cunoaștere. 

Marile vernisaje de primăvară și de toamnă, organizate de MNAC pe toate nivelurile sediului din Palatul Parlamentului, au devenit evenimente de referință în viața culturală bucureșteană și națională. Expozițiile prezintă lucrări diverse, de la noi media până la cele tradiționale, de la artă conceptuală până la bandă desenată, sau arhitectură, design și planificare urbană, atât în contexte tematice, cât și monografice.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN