Zilele Patrimoniului Cultural European la Castelul Urmánczy, Topliţa – zile pline cu programe artistice

Ȋntre 28 şi 29 septembrie, Castelul Urmánczy din Topliţa a prins din nou viaţă şi culoare prin numeroasele activităţi artistice care s-au desfăşurat cu ocazia sărbătorii Zilelor Patrimoniului Cultural European. Este al doilea an în care castelul este pus în valoare prin artă chiar de zilele dedicate patrimoniului cultural. Programul vast conceput de organizatori s-a adresat deopotrivă tuturor categoriilor de vârstă, astfel că fiecare dintre cei care au ales să-şi petreacă weekend-ul la castel sau doar câteva ore din acesta, au putut descoperi cel puţin un program sau o activitate la care să ia parte cu drag sau în care să se regăsească. Punctul forte a fost arta, la fel ca şi anul trecut. Pereţii vechi ai castelului au devenit suport pentru o serie de picturi realizate de artiştii grupului ArtWise din Cluj-Napoca, iar încăperile au fost animate de muzica specifică a anilor 1900, de numărul destul de mare de vizitatori, participanţi la activităţi şi de programele artistice prezentate publicului în cele două zile.

Programul zilei de sâmbătă a început cu o festivitate de inaugurare a castelului ca monument istoric. Szabó Tekla, preşedintele Asociaţiei Positive Transylvania, a vorbit despre castel şi despre demersul în urma căruia acesta a devenit monument istoric. Ȋn prima parte a zilei a avut loc evenimentul gastronomic unic în județul Harghita: ”Aromele și sunetele Transilvaniei”. Participanţii au putut descoperi sau redescoperi specialități din bucătăria maghiară, armenească și românească. Au urmat tururi ghidate în limba română şi maghiară, ţinute simultan de Gabriela Hosszu, director CNIPT Topliţa şi de Szabó Tekla, programe de activităţi şi jocuri pentru copii, un workshop de “Teatru pe înţelesul tuturor” (Teatrul Ludicus), un workshop de şindrilă şi vernisajul expoziţiei ArtWise. Format din trei membri, grupul artistic ArtWise a fost fondat la Cluj de designerul grafic Olàh Ildikó împreună cu pictorul Bàba Istvàn şi Mólnar Istvàn, responsabil de marketing, cu scopul de a crea o comunitate artistică menită să susţină tineri artişti transilvăneni. Atât membrii grupului cât şi artiştii cu care aceştia colaborează sunt în mare parte studenţi sau absolvenţi ai Universităţii de Arte şi Design din Cluj.

Pentru expoziţia prezentată la castel, grupul ArtWise a colaborat cu o serie de artişti vizuali şi designeri vestimentari care au lucrat împreună la conceptul expoziţional timp de două luni. A rezultat o expoziţie duală, de pictură şi creaţie vestimentară. Una din sălile de la parter ale castelului a găzduit expoziţia de pictură în care s-au regăsit lucrări semnate de Bàba Istvàn (“R.G.B”, “Gânditorul”), Gabriella Leonte (“Ritual”), Szabó András (“B-555A”), Máthé Lászlo (“Variaţii pe tema lui Prometeu”) şi Gagyi Botond (“Soţia lui Lot”, “Jucător”). Prezentarea de modă a avut loc seara, în încăperea principală a castelului (fostul salon), într-o ambianţă de sunet şi culoare, aducând în faţa publicului creaţiile vestimentare ale designerilor din ArtWise. Prezentarea a început cu creaţiile designerului Horváth Noémi, din colecţia sa numită “Heritage”, inspirată de elemente populare. Prin colecţia “Yclept”, designerul Marcian Beatrice a dorit să arate necesitatea de afirmare a femeii în domeniul afacerilor, propunând ţinute office. Designerul Szȍcs Ramona a prezentat colecţia “La vie bohème”, Kurjatko Orsolya – “Glasure”,  Höncz Daria – “Bad Folks”, Larcher Nóra – “Manifestation of Silence”. Jakab Andra a propus o combinaţie între ţinuta elegantă şi cea îndrăzneaţă în colecţia “The woman/Fire”, iar Jánosi Agnes a adus în faţa publicului obiecte vestimentare ce reflectă valorile culturale tradiţionale ardelene prin materiale textile precum inul sau cânepa. Seara s-a încheiat cu un concert susţinut de Domahidi Kata şi Babțan-Varga Flórián.

Programul de duminică a cuprins jocuri pentru copii, precum EduCastel, tururi ghidate, masa rotundă cu tema „Slow food, slow fashion, slow tourism”, o excursie ghidată la izvoarele şi băile calde din Topliţa, oferită de Asociaţia Club Sportiv „Cine Mişcă nu Rugineşte”, spectacol de muzică rock oferit de „Gardienii castelelor”, un recital de muzică Jazz în grădina castelului cu Domahidi Kata, Babțan-Varga Flórián, Orosz Dávid Gergő, Pálfi Orsolya, iar la final a avut loc o tragere la sorţi organizată de Urmánczy events. Organizator al programului de la castel a fost Asociația Positive Transylvania, în parteneriat cu Centrul Cultural Județean Harghita, Urmánczy Events, Artwise, Castel în Transilvania, Asociația My Transylvania, Slow food Tărgu Mureș, Asociația ARCHÉ, Asociația Sportivă Cine Mişcă nu Rugineşte, Biketop, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Toplița. Buna desfăşurare a activităţilor a fost asigurată şi de un număr de 20 de voluntari, coordonaţi de Cosmina Oltean şi Szabó Tekla.

Foto şi text: Cosmina Marcela OLTEAN

Invitaţie la castel: Zilele Patrimoniului Cultural European (ediţia a XXVII-a) la Castelul Urmánczy, Toplița – 28, 29 septembrie

De Zilele Patrimoniului Cultural European, Castelul Urmánczy își redeschide porțile către publicul larg şi anunţă două zile pline de activităţi interesante. Organizatorii pregătesc un amplu program pentru petrecerea timpului liber alături de prieteni şi familie, iar prin aceste activităţile ei propun diferite moduri de a sărbători împreună Zilele Patrimoniului Cultural European şi de a reflecta asupra unor termeni cheie precum cultura, arta, patrimoniul. Programul cuprinde specialități gastronomice diverse, concerte, o prezentare de modă, expoziții, jocuri pentru copii, workshop-uri, mese rotunde și un târg de meșteșugari.

Sâmbăta, în prima parte a zilei, programul „Aromele și sunetele Transilvaniei” va introduce publicul în lumea culinară specifică zonei. Locurile sunt limitate, iar participarea se face pe baza plății prealabile în mediul online, pe pagina eatlocal.ro. Biletul asigură intrarea la toate programele desfăşurate în cele două zile. Banii strânși din bilete se folosesc ulterior pentru reabilitarea castelului. Este important ca doritorii să se înscrie din timp, cu minim trei zile înainte de eveniment. Tot în prima zi va avea loc o festivitate de inaugurare a clădirii ca monument istoric, tururi ghidate, un workshop de șindrilă, iar după prânz vernisarea unei expoziții și o prezentare de modă, susţinute de Artwise. 

Duminică va avea loc un PIKNIK la castel, cu contribuția grupului PONT din Cluj Napoca, în care vor fi cuprinse mai multe programe dedicate familiilor. Copiii vor putea experimenta jocurile EduCastel, să fabrice un zoetrope cu imaginea castelului (dispozitiv de animaţie care produce iluzia mişcării prin afişarea unei serii de desene) sau să coloreze o carte poştală. Va avea loc şi excursia cu biciclete pe drumul izvoarelor calde din Topliţa. Dacă am reuşit să vă captăm atenţia prin prezentarea sumară a programului, vă aşteptăm la castel în cele două zile pline de activităţi culturale diverse şi invitaţi speciali din diferite zone ale ţării.

Cosmina Marcela OLTEAN

Show de magie marca Vlad Grigorescu, la Topliţa

Îndrăgitul magician Vlad Grigorescu, alături de echipa sa, ajunge pe scena Casei de Cultură Topliţa, sâmbătă 5 octombrie şi vă invită la un spectacol aparte. Echipa formată din cei mai apreciaţi şi carismatici magicieni ai momentului se pregăteşte să vă ofere o nouă perspectivă asupra magiei într-un spectacol produs de Vlad Grigorescu. “Vino pregătit să râzi în hohote, să aplauzi când nu te aștepți și mai ales să fii uimit de un show care nu e tocmai pentru copii, chiar dacă e de magie. Cine a zis că magia e pentru copii nu a văzut spectacolul ăsta!”, spune magicianul. Spectacolul va începe la orele 20:00 şi nu este recomandat copiilor sub 12 ani. Biletele se pot achiziţona de la Centrul de Informare Turistică Topliţa sau online de pe iabilet.ro.

Finalist la “Românii au talent”, câştigător al locului 2 în sezonul din 2013 al emisiunii, Vlad Grigorescu a atras repede de partea sa mii de români prin momentele de magie pe care le-a pus în scenă şi prin legătura pe care o stabileşte mereu cu publicul. Azi este printre cei mai apreciaţi magicieni de la noi, iar dovadă e numărul mare de spectacole pe care le ţine în diverse locaţii din Bucureşti şi din ţară, dar şi numărul tot mai mare de susţinători. Are, în medie, 60-70 de spectacole pe an în cadrul unor evenimente mondene, private, la radio şi TV. “Trucuri pot face toţi. Magia este o formă de artă prin care se pot spune poveşti, se pot transmite mesaje ş emoţii. Magicianul trebuie sa fie un entertainer. Dorinţa mea este să mă prezint în faţa publicului cu momente create de mine… ”, declara Vlad Grigorescu într-un interviu. Vlad Grigorescu nu se consideră neapărat un magician în sensul tradiţional al cuvântului, ci un mentalist. De altfel se spune că el a introdus acest concept la noi în ţară în urmă cu 13 ani, fiind de asemenea primul şi singurul din domeniu care a susţinut un spectacol de hipnoză. Grigorescu are darul de a-i face să creadă în magie până şi pe cei mai sceptici. Dacă vreţi să vă convingeţi de acest lucru, rezervaţi-vă un loc la spectacolul din 5 octombrie.

Cosmina Marcela OLTEAN

Septembrie cultural la Iaşi: Concertul-eveniment „Magia serii în sunet şi lumină” şi Festivalul străzii Lăpuşneanu

Toamna este o perioadă bogată în festivaluri şi evenimente culturale diverse. E perioada în care majoritatea instituţiilor artistice şi culturale îşi reiau activitatea. La Iaşi, toamna e plină de activitate artistică şi de weekend-uri culturale, asta ştim bine deja. Iaşiul, capitala istorică a României, este prin definiţie un oraş cu o viaţă artistică dinamică. Un astfel de weekend a fost cel din perioada 20-22 septembrie, în care am avut bucuria de a participa la a IX-a ediţie a grandiosului eveniment „Magia serii în sunet şi lumină”, spectacol care a deschis stagiunea 2019-2020 a Operei Naţionale Române Iaşi şi la Festivalul Străzii Lăpuşneanu.

„Magia serii în sunet şi lumină”, ediția a IX-a (21 septembrie)

La fel ca-n fiecare an, cel mai aşteptat şi îndrăgit spectacol de operă în aer liber, „Magia serii în sunet şi lumină”, ediția a IX-a, oferit gratuit comunităţii ieşene de către Opera Națională Română Iași, s-a derulat pe Esplanada Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” şi a cuprins momente deosebite de operă şi spectaculoase jocuri de lumini, lasere şi artificii. Soliștii, corul și orchestra Operei Naționale Române Iași au încântat publicul numeros cu momente artistice deosebite. Orchestra a evoluat sub bagheta dirijorului Alessandro Cedrone. A fost o seară magică, aşa cum promitea şi titlul evenimentului, o seară plină de emoţia frumuseţii muzicii clasice, în ciuda frigului de afară. Îndemânarea şi talentul instrumentiştilor, vocile puternice şi totodată calde ale soliştilor, spectaculosul joc de lumină şi culoare, toate acestea au fost elementele unei seri perfecte. Muzicienii Operei Naționale Române Iași au interpretat fragmente dintr-un număr de 24 dintre cele mai îndrăgite partituri, printre care „Carmen” de Bizet, „Faust” de C.Gounod, „Ernani” de Verdi, „Funiculi Funicula” de Luigi Denza, „Valurile Dunării” de G.Grigoriu sau „Simfonia a IX-a” de Beethoven. Aş putea spune că am luat parte la un minunat eveniment alcătuit din lumină şi culoare, pe note muzicale. 

La final de septembrie, artiştii Operei Naționale Române Iași îşi aşteaptă publicul în Sala Mare a Operei, unde vor putea fi urmărite cele două premiere din stagiunea trecută: baletul „Cenuşăreasa”, de Serghei Prokofiev, care se va juca pe 28 septembrie şi opera „Evgheni Oneghin”, de Piotr Ilici Ceaikovski, reprezentaţie programată pe 29 septembrie.

Festivalul Străzii Lăpuşneanu, ediţie inaugurală (20-22 septembrie)

În perioada 20-22 septembrie s-a desfăşurat ediţia inaugurală a Festivalului Străzii Lăpuşneanu, un festival al artelor şi al activităţilor culturale pentru toate gusturile, ce a avut loc în întregime pe fosta Uliţă sârbească, una dintre străzile istorice ale Iaşului. Ȋn cele trei zile de festival s-au întâmplat multe: spectacole de teatru, concerte, expoziţii, targuri de meşteşuguri şi antichităţi, concursuri pentru copii, ateliere, teatru de păpuşi, vânători de comori, sport, activităţi realizate în colaborare cu Serviciul Voluntar de Ambulanţă Iaşi, Poliţia Locală, Inspectoratul de  Poliţie Judeţean şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Iaşi. Numeroasele activităţi s-au desfăşurat în cele trei zile în intervalul orar 10-21, în diferite locaţii de pe strada Lăpuşneanu. Pentru ca vorbim de mai mult de 90 de activităţi artistice şi culturale, voi enumera câteva dintre acestea. Vineri dimineaţa, în deschiderea festivalului a avut loc o ceremonie de depunere a coroanei la statuia lui Alexandru Lăpuşneanu şi înălţarea steagului voievodal, iar printre evenimentele de vineri s-a numărat vernisajul expoziţei de fotografie „Călător în jurul limii”, de la Grand Hotel Traian, tururi ghidate ale străzii Lăpuşneanu oferite de Iaşi.Travel, recital de pian la statuia voievodului, concertul corului academic „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii „Moldova” Iaşi la Biserica Banu şi proiecţia filmului „Ȋntoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu”. 

Dintre evenimentele zilei de sâmbătă amintesc plantarea teiului Lăpuşneanu lângă statuie, inaugurarea Şcolii de bune maniere „Madame Furniq”, vânătorea de comori, prezentarea tramvaiului Ateneului în staţia Râpa Galbenă, momente artistice oferite de Comunitatea Armeană din Iaşi, recital de muzică satirică la Muzeul Unirii, concert de muzică medievală şi recital de poezie veche la Galeriile D.I.Grumăzescu, unde a mai avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Uliţa sârbească, reperele unei străzi istorice”, în care prin intermediul fotografiei se face o paralelă în timp şi sunt prezentate  transformările urbane ale străzii la intervale de 50, 60 de ani. Un alt eveniment deosebit al serii de sâmbătă a fost proiecţia filmului „Ciprian Porumbescu”, cu participarea actorului Vlad Rădescu. Duminică au mai urmat o serie de recitaluri şi vernisaje, activităţi creative pentru copii, expoziţia de maşini oferită de Retromobil Club, parada costumelor de epocă pe strada Lăpuşneanu, concert de folk şi proiecţia filmului „Moromeţii II”. 

Însă cele enumerate sunt o mică parte din tot ceea ce s-a întâmplat de vineri până duminică pe strada Lăpuşneanu, acesta fiind produsul unei prime ediţii bogate, care a reuşit prin diversitatea activităţilor să atragă un public numeros, fiecare participant având posibilitatea să aleagă ce vrea să vadă ori să culeagă cât mai mult din oferta culturală pusă la dispoziţie de către organizatori. Festivalului Străzii Lăpuşneanu, festival al artelor în realizarea căruia alături de Ateneul Naţional Iaşi s-au implicat şcoli, universităţi şi cele mai importante instituţii de cultură din oraş, are menirea de a readuce pe fosta Uliţă sârbească spiritul epocii, aerul vremurilor de demult într-o manieră actuală.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN

Arta şi circuitul pieţei de artă

Arta a fost mereu legată de piaţă, iar ceea ce în trecut se referea la patronaj, azi ia forma galeriilor, colecţiilor şi sponsorizărilor. Latura estetică s-a intersectat mereu cu cea economică şi managerială. Indiferent cum privim şi cum catalogăm calitativ şi cantitativ diferitele tipuri de artă, piaţa rămâne cel mai bun filtru în măsură să determine cursul operei de artă. Piaţa nu analizează arta din prisma valorilor afective, ci după valorile stabilite de sistemul artistic - lumea artei - constituit din critici, colecţionari, muzee, galerii, media şi altele. Cine e mai în măsură să judece opera de artă decât lumea artei? Pentru că, aşa cum afirma Bourdieu, opera de artă are înţeles şi manifestă interes numai pentru cineva care posedă competenţă culturală, iar aceasta se manifestă sub forma unui cod. Cea mai mare provocare a managerului artistic, susţine Dan Martin, este schimbarea. Arta înseamnă mult mai mult decât ni se prezintă la prima vedere. Ea ne reaminteşte mai ales de puterea inovatoare a omului. Creaţia este esenţa scopului nostru şi a progresului omenirii.

Scurt istoric al pieţei de artă

Piaţa de artă şi practicile asociate acesteia, în sensul cunoscut azi, îşi puneau bazele începând cu mijlocul secolului XVIII, când îşi formau instituţiile şi mecanismele de funcţionare. Începând cu Secolul Luminilor intră în uz şi acest termen. Acesta este cadrul în care se formează, pe de o parte, sistemul cererii şi ofertei, iar pe de alta, noul concept de operă de artă, care îşi câştigă în cele din urmă statutul aparte faţă de celelalte producţii umane, iar asta se întâmplă în momentul în care dispare confuzia între artist şi artizan, existentă secole la rând. Apariţia adevăraţilor poli ai comerţului de artă în Olanda, Italia şi mai ales în Anglia traduce triumful republicilor comerciale şi spiritul mercantilist, exaltând negoţul în faţa agriculturii, afirma Elena M. Pavel Rebegel în studiul dedicat pieţei bunurilor de artă. Acestor factori li se adaugă apariţia şi dezvoltarea tiparului şi apariţia muzeului de artă. Dezvoltarea tiparului bulversează total noţiunea de exemplar unic şi de idee originală. Raporturile între creator şi operă se schimbă radical odată cu apariţia tehnicii gravurii şi ulterior a fotografiei, care la fel ca tiparul favorizează multiplicarea cu uşurinţă şi răspândirea unui produs artistic. Apariţia muzeului de artă instaurează noi ierarhii între bunurile de artă, între acestea şi alte categorii de colecţii, între proprietarii lor şi cei care au acces la ele.

Ample schimbări politico-sociale zguduiau Europa în ultimul deceniu al secolului XVIII, fapt care provoacă masive transferuri de proprietate, iar Parisul pierde poziţia dominantă de pe piaţa europeană în favoarea Londrei. În deceniile ce au urmat schimbarea devine sesizabilă printr-o stratificare pe două niveluri a pieţei de artă, astfel apare o piaţă de creaţie şi una de imitaţie. Pe piaţa de creaţie producţia globală a unui artist e mai puţin importantă, iar respectul normelor şi al genurilor constituie criterii de fixare a preţului. De cealaltă parte, unicitatea e relativă. Piaţa de imitaţie înglobează piaţa reproducerii realului (portrete, marine,…) şi piaţa copiilor capodoperelor vechi sau contemporane, fiind o piaţă sub comandă.

Între 1830-1840 se constată separarea noului de vechi în paralel cu o specializare tot mai marcată a actorilor pieţei. La mijlocul secolului XIX, noutatea constă în dezvoltarea pieţei, creşterea numărului de ziare şi de critici, noi variante de ideologie. Spre sfârştul secolului se opera o altă diferenţiere între artele nobile şi cele decorative, care se reflectă în organizarea pieţei. După Moreau şi Sagot-Duvauroux, lumea artei funcţionează pe un mod dual al unei pieţe a creaţiei, controlată de Academie, şi a unei pieţe de imitaţie, alimentate de cerere. În ceea  ce priveşte arta contemporană, Moreau şi Sagot-Duvauroux vorbesc de instaurarea unui nou academism a cărui criză aminteşte de cea de la sfârşitul secolului XIX.

Lucrarea de artă şi piaţa

Odată cu finalizarea şi expunerea publică a unei lucrări de artă, aceasta intră în circuitul pieţei. În acest moment intră în funcţiune departamentul de marketing, departament care studiază continuu piaţa. Piaţa de artă a zileleor noastre se caracterizează prin diversitate şi concurenţă, astfel că artistul contemporan trebuie să cunoască regulile şi protocolul cu care se va racorda la cerinţele publicului. Lucrarea de artă începe să circule prin intermediul muzeelor şi galeriilor, să capete valoare şi implicit un preţ.

Cosmina Marcela OLTEAN

Turneu aniversar - 5 ani de Ludicus

Piesa „Dineu cu proşti” revine și în stagiunea 2019-2020 din trei motive: pentru că grupul de teatru al Casei de Cultură din Topliţa împlineşte 5 ani de activitate, pentru că în ultimul timp acesta şi-a câştigat o notorietate la care nu se aştepta în momentul debutului şi pentru că se termină un capitol important din povestea acestui grup pasionat de arta dramatică. Pasiunea pentru teatru i-a făcut pe actorii din Ludicus să crească în aceşti 5 ani atât din punct de vedere personal cât şi prin ceea ce reuşesc să transmită de pe scenă. Aprecierile nu au întârziat să apară, ceea ce au prezentat „a prins la public” şi astfel coordonatorul grupului, David Bordea împreună cu Alin Negrea, coordonator al Casei de Cultură, au reuşit să deschidă colaborări cu mai multe teatre şi case de cultură din ţară.

Ludicus a avut un mic turneu la finalul stagiunii trecute, piesa „Dineu cu proşti” fiind prezentată cu succes la Topliţa, Reghin şi Târgu-Mureş, iar stagiunea care s-a deschis în toamna aceasta începe de asemenea cu un turneu. Este vorba despre un turneu aniversar, dar şi de modul în care grupul se îşi va lua „rămas bun” pentru moment de la publicul care i-a fost alături în aceşti 5 ani. Pentru că, aşa cum ştim, Ludicus este un grup de teatru format în mare parte din liceeni din zona Topliţei care au absolvit sau se apropie de absolvirea liceului, e de la sine înţeles că în următoarele luni se vor scrie ultimele rânduri ale acestei poveşti – o poveste frumoasă pentru fiecare dintre ei. David Bordea a dorit să sublinieze totuşi ca nu putem vorbi încă de o despărţire definitivă între Ludicus şi publicul său, întrucât proiectul va fi dus mai departe, sub o altă formulă, de către Alin Negrea. Printre cele mai complexe piese de teatru prezentate de Ludicus în aceşti ani se numără „Cafeneaua”, „Bani din cer” şi „Dineu cu proşti”.

Pentru Ludicus, stagiunea 2019-2020 s-a deschis miercuri, 18 septembrie, cu a doua reprezentaţie a piesei „Dineu cu proşti” prezentată pe scena Casei de Cultură Topliţa, la care sala a fost plină şi de această dată. „Dineu cu proşti” a avut până acum patru reprezentaţii şi se va mai juca în perioada următoare la Miercurea Ciuc, Braşov şi Cluj-Napoca. „Aceşti 5 ani au fost cei mai frumoşi din viaţa mea. Mă bucur că am reuşit să creez, alături de prieteni, o familie extraordinară – familia Ludicus. Ţin să mulţumesc încă o dată Casei de Cultură Topliţa, domnului Alin Negrea, pentru că ne-a găzduit şi ne-a sprijinit timp de 4 stagiuni. Mulţumesc tuturor partenerilor noştri şi prietenilor familiei Ludicus. Spectacolul aniversar a fost unul dintre cele mai emoţionante evenimente pe care le-am trăit în ultimul an”, spunea David Bordea.                                                           

    

Cosmina Marcela OLTEAN

Ziua Limbii Române, marcată de Biblioteca Judeţeană “Kajoni Janos” printr-un concurs online de limba română

Anul acesta de Ziua Limbii Române, Biblioteca Judeţeană “Kajoni Janos” din Miercurea Ciuc şi Consiliul Judeţean Harghita au organizat o activitate prin care şi-au propus să atragă cititorii de toate vâstele în bibliotecă pentru a lua parte la un concurs online interactiv, alcătuit dintr-o serie de jocuri de gramatică, înţelegerea textului şi stilistică. Accentul a fost pus pe literatura contemporană. Aşa cum afirma Melinda Bedő, metodist al Bibliotecii Judeţeane, acest concurs este o activitate menită să se desfăşoare în spaţiul bibliotecii şi este un mod de a încuraja învăţarea nonformală, prin joc şi distracţie. 

Scopul activităţii a fost acela de a învăţa ceva nou, de a arăta importanţa limbii şi literaturii române şi de a sublinia importanţa exprimării corecte atât verbal cât şi în scris. “Credem în învăţarea prin joacă şi în ideea de a pleca acasă cu ceva în plus de la o astfel de activitate”, spunea Melinda Bedő. Jocurile din cadrul activităţii au fost concepute de Melinda Bedő, Corina Haţegan şi Cristina Rădulescu. Activitatea a avut loc miercuri, 28 august, la Liceul “Miron Cristea” din Subcetate şi vineri, 30 august, la Biblioteca Judeţeană “Kajoni Janos” din Miercurea Ciuc.

Iniţiativei bibliotecii judeţene s-au alăturat Biblioteca din Subcetate şi Liceul “Miron Cristea”. Astfel miercurea trecută concursul online de limba română s-a desfăşurat în laboratorul de informatică al liceului din Subcetate. Aici s-au adunat 19 participanţi, elevi de gimnaziu şi absolvenţi ai liceului, 5 cadre didactice şi 3 bibliotecari. Un cuvânt de deschidere a venit din partea prof. Anişoara Balog, director adj. al liceului şi din partea Melindei Bedő, care a prezentat câteva idei despre sărbătoarea limbii române şi cadul general al concursului. Participanţii s-au implicat cu entuziasm în programul pregătit de reprezentanţii bibliotecii judeţene, intrând în competiţie pentru unul dintre cele 5 premii. În urma concursului, primii 5 finalişti au fost răsplătiţi cu cărţi de literatură contemporană oferite de Consiliul Judeţean Harghita. Premii în cărţi a oferit şi Asociaţia Culturală “Dobreanu”, a profesoarei Doina Dobrean.

Vineri, 30 august, concursul a avut loc la Biblioteca Judeţeană, cu un număr de participanţi ce s-au încadrat în toate categoriile de vârstă. Au fost premiaţi, de asemenea, cei care au terminat pe primele 5 locuri, însă fiecare dintre cei 15 participanţi a plecat acasă cu un mic premiu din partea organizatorilor, pe lângă noile cunoştinţe dobândite. “Ne-am familiarizat cu versurile poetei Georgeta Mănilă, din volumul Cuvinte ce s-au mai spus. Concursul s-a desfăşurat online, iar sarcina concurenţilor a fost aceea de a găsi cuvântul lipsă, alegând din patru variante propuse, pentru a recompune rima originală. Câştigătorii au fost aleşi de calculator după criterii precum corectitudinea răspunsurilor şi rapiditatea cu care a selectat răspunsul. Lupta a fost strânsă, iar diferenţa dintre concurenţi a fost dată de fracţiuni de secundă. Câştigătorii de la Miercurea Ciuc au fost o elevă, doi studenţi şi doi adulţi. Eleva şi studenţii ne-au spus că literatura face parte din domeniul lor de studiu, pe când unul dintre adulţi mărturisea că nu a mai exersat teoria literară sau elementele de versificaţie de câteva decenii”, povestea Melinda Bedő.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte anual la data de 31 august începând cu anul 2013, data fiind stabilită în mod simbolic pentru a coincide cu sărbătoarea similară instituită în 1990 în Republica Moldova sub numele “Limba Noastră”. Se ştie că limba română, limbă din grupul italic şi subgrupul oriental al limbilor romanice, a evoluat din latina orientală. În evul mediu şi perioada premodernă au intrat în limbă un număr de cuvinte de origine slavă, turcească, grecească, maghiară, iar în secolul al XIX-lea o influenţă puternică a avut-o limba franceză. Cel mai vechi document scris în limba română este Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung, datând din anul 1521, care foloseşte alfabetul chirilic greco-slavon specific limbii româneşti.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN