Reprezentări timpurii ale Bunei Vestiri

Buna Vestire este prima dintre sărbătorile Maicii Domnului, consemnată în vechile documente, datând din timpul împăratului Iustinian, cu celebrare pe 25 martie. Reprezentările vizuale pe această temă își au originile în Evangheliile canonice (Luca I, 26-38), la care se adaugă elemente simbolice din Vechiul Testament, dar au fost incluse ulterior și alte elemente legate de contextul teologic, cultural, geografic și spiritual al diferitelor epoci. În toate bisericile ortodoxe, Buna Vestire este pictată pe iconostas, în registrul praznicelor împărăteşti.

Buna Vestire din Catacombele Priscillei din Roma

Buna Vestire din Catacombele Priscillei din Roma, considerată prima reprezentare a scenei

Scena Bunei Vestiri s-a schimbat din punct de vedere compozițional odată cu trecerea timpului. Însă rădăcinile ei ne îndreaptă către arta paleocreștină a catacombelor din Roma. Modurile de reprezentare ale scenei au evoluat de la artă naivă către reprezentări tot mai realiste și grade tot mai ridicate de artisticitate, simbolism și substrat dogmatic. De la compoziții statice la dinamice, de la fundal neutru la diferite cadre în care sunt plasate personajele (natural, arhitectural, de interior), până la scene încărcate de elemente simbolice, cele două personaje iconice au fost astfel plasate în diferite contexte narative (simple, ce subliniează strict actul vestirii, apoi tot mai complexe și încărcate de detalii și simboluri), iar poziționarea celor doi în compoziție s-a schimbat. Dacă în primele reprezentări Arhanghelul apărea în stânga, a început apoi să apară mereu în partea dreaptă a scenei.

Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri se găsește în Catacombele Priscilei, din Via Salaria, nordul Romei, monument paleocreștin, care a servit ca loc de înhumare din secolul al II-lea până în secolul al IV-lea. Fresca datează din prima jumătate a secolului al III-lea și face parte dintr-un ansamblu.

Vedem o reprezentare foarte simplă sub raport compozițional, al formelor și culorilor, comparativ cu alte scene din ansamblu. Istoricii au fost uimiți de faptul că Arhanghelul este reprezentat fără aripi, asemeni unui om. El poartă tunică și are mâna ridicată, trimițând la semnul vorbirii. Fecioara Maria apare în veșminte romane și e așezată într-un jilț cu spătar înalt, ascultându-l pe cel dinaintea ei.

Mozaic / Santa Maria Maggiore (secolul al V-lea)

Printre reprezentările timpurii se mai numără mozaicul de pe arcul triumfal al Bisericii Santa Maria Maggiore (secolul al V-lea), în care apare pentru prima dată porumbelul, ca simbol al Duhului Sfant, apoi o pictură pe un sarcofag din secolul al VI-lea, al familiei Pignatta (azi la Muzeul din Ravenna), iar din secolul al XII-lea datează Buna Vestire de la Ustiug (azi la Galeria Tretiakov din Moscova), realizată de un iconar din Novgorod, în care putem vedea personajele plasate pe un fond neutru, realizat doar cu foiță de aur. În partea de sus apare Dumnezeu Tatăl și silueta lui Iisus pe pieptul Fecioarei, pe maforionul roșu.

Buna Vestire de la Ustiug

În secolul al VI-lea apare și schimbarea pozițiilor personajelor în cadrul scenei. Fecioara Maria apare de acum în partea dreaptă. Narațiunea vizuală va începe astfel să corespundă cu direcția de citire și scriere în limbile greacă și latină (de la stânga la dreapta), astfel încât privirea să ajungă și să rămână pe imaginea Fecioarei.

Arhanghelul apare de obicei singur, înaintea Fecioarei, dar mai există și reprezentări în care apar mai mulți îngeri, ca în mozaicul Bisericii Santa Maria Maggiore (sec. V). În mozaicul roman, ca și în fresca din Catacombele Priscilei, Fecioara Maria apare șezând, cu picioarele pe un podium, dar din secolul al VI-lea, începe să fie redată în picioare.

- - -

În spaţiul românesc, sărbătoarea Bunei Vestiri (Blagoveştenia) se suprapune cu Ziua Cucului, o altă sărbătoare din calendarul popular, zi în care această pasăre-simbol cânta pentru prima oară, vestind venirea primăverii.

Etnologul Ion Ghinoiu nota că „dacă în ziua de Blagoveştenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Şi cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi de Paşti. Iar dacă de Buna Vestire se află şi frunză verde, atunci anul va fi cu belşug“.

Simion Florea Marian nota în „Sărbătorile la români”, din mărturia unui țăran român, că „Blagoveștenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca sa audă cucul cântând. Cucul cam pe la Buna Vestire până la Sân Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia sa ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre”. Toţi oamenii satului așteptau să audă prima cântare a cucului.

- - - 

Documentare: Cosmina Marcela Oltean

Surse: Documentar Khan Academy (SUA); https://catacombepriscilla.com/en/storia/ ;

CrestinOrtodox.ro (Radu Alexandru, “Buna Vestire, icoana din catacombe”); Ziarul Lumina (Monahia Atanasia Văietiși, Documentar: “Buna Vestire - iconografia tainei Întrupării între surse literare și evoluția artei”). Foto: CrestinOrtodox.ro; Ziarul Lumina.

Lia și Dan Perjovschi: “Expoziția ca un muzeu al cunoașterii și expoziția ca un ziar”

Dublu solo show la Muzeul de Artă Brașov

În perioada următoare, Muzeul de Artă Brașov invită publicul să descopere expoziția „Urgențe”, un dublu solo show al artiștilor contemporani de renume internațional Lia și Dan Perjovschi.

Expoziția „Urgențe” prezintă aspecte din cercetările celor doi artiști din ultimii 35 de ani, aducând două perspective distincte și complementare asupra realităților, complexităților și provocărilor prezentului. Lucrările fascinante ale Liei Perjovschi, grupate sub titlul „Kit de supraviețuire” (selecție din „Muzeul Cunoașterii”), se întâlnesc în armonie cu creațiile de impact ale lui Dan Perjovschi, prezentate în secțiunea „Press Stress”.

„Urgențe” este un dublu solo show. O cercetare a lumii contemporane în care se împletesc, se separă sau se topesc două viziuni artistice distincte dar complementare. Expoziția ca un muzeu al cunoașterii și expoziția ca un ziar. Bird view-ul și cotidianul în același spațiu. – transmit Lia și Dan Perjovschi.

„Expoziția pune în dialog două perspective interconectate, evidențiind cunoașterea, creativitatea și supraviețuirea în context contemporan. Sub conceptele ’Kit de supraviețuire’ și ’Press Stress’, Lia și Dan Perjovschi aduc în prim-plan viziuni profunde asupra realităților și provocărilor lumii prezentului:

În secțiunea ’Press Stress’, Dan Perjovschi adună lumile-pagini ale presei într-un puzzle al societății actuale. Aici, lumea se schimbă, presa tipărită dispare, dar stresul rămâne constant. Prin intermediul creației sale, artistul oferă o perspectivă profundă asupra schimbărilor sociale și a impactului mediului informațional asupra vieții cotidiene.

Spațiul expozițional, transformat într-o imensă hartă mentală, este organizat de Lia Perjovschi în jurul unor nuclee tematice care abordează subiecte specifice secolului 21. ’Kit de supraviețuire’ oferă un bird view al secolului curent, aducând în discuție umanitatea, alienarea și diversele strategii de supraviețuire. Într-un inventar al timpului prezent, teme precum schimbările climatice, globalizarea și evoluțiile tehnologice devin părți ale unui puzzle imens”, explică Alexandra Ilnițchi-Ardelean (MAB/Comunicare și PR).

Dan Perjovschi oferă o imagine profundă privind schimbările sociale și a impactului mediului informațional asupra vieții cotidiene:

“În fiecare zi se întâmplă ceva. Pe strada pe care e muzeul acesta, în orașul în care e muzeul acesta, pe continentul acesta sau undeva în Calea Lactee. În fiecare zi un fluture bate din aripi. Pentru mine, pagina de ziar este lumea întreagă. „Press Stress” adună lumile-pagini într-un puzzle al societății contemporane, cu tragediile ei, cu eroismele și barbarismele ei. Lumea se schimbă, presa tipărită dispare, stresul rămâne. Acest 'rămâne' este subiectul artei mele. O artă săracă în mijloace, dar bogată în sensuri” – subliniază artistul.

Vernisajul expoziției va avea loc în prezența artiștilor, marți, 12 martie 2024, începând cu ora 18, cu intrare liberă. Expoziția se poate vizita până pe 30 aprilie.

Despre artiști aflăm de la MAB:

Lia și Dan Perjovschi s-au născut în 1961 la Sibiu, România, au urmat aceeași Școală Generală și Liceul de Artă (1970-1980) și s-au căsătorit în 1983. Locuiesc și lucrează la Sibiu, dar și în restul lumii. Operele lor artistice au fost expuse în sute de expoziții și festivaluri în România și internațional. Au expus împreună la instituții publice de cultură precum: Total Museum Seoul, Rupert Vilnius, Kunstraum Innsbruck, Tranzit.ro Cluj, Espaivizor Valencia, IFA Berlin & Stuttgart și galerii precum Christine Koenig Wien, Michel Rein Paris, Kula Split. În 2007, artiștii au avut o expoziție retrospectivă exhaustivă la Muzeul Nasher de la Universitatea Duke.

Cu o carieră artistică de peste 30 de ani, Dan Perjovschi și-a dezvoltat propriul limbaj vizual distinctiv, redus, care condensează subiecte intricate fără a elimina complexitatea realității. Ca artist și jurnalist, practica sa artistică s-a dezvoltat ca o formă de "jurnalism vizual". De la colaborarea cu Revista 22 încă din anii '90 până la lucrarea „Ziarul Orizontal”, un perete public de 30 de metri din Sibiu pe care îl dezvoltă cu nou conținut artistic de peste 10 ani, artistul își exprimă viziunea asupra societății contemporane prin desene.

Lia Perjovschi, este fondatoare și coordonatoarea CAA CAA (Contemporary Art Archive and Centre for Art Analysis) și KM (Knowledge Museum), un proiect de cercetare interdisciplinară. A participat în peste 700 de expoziții, conferințe și ateliere în întreaga lume. Practica sa artistică diversă reflectă o călătorie de la corpul său fizic la corpul universal al cunoașterii, fiind caracterizată de o largă diversitate a mediilor de exprimare.