joi, 18 mai 2023

Ziua internaţională a muzeelor - 5 dintre cele mai apreciate muzee din lume

Ziua internaţională a muzeelor, stabilită și organizată de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), este sărbătorită, în fiecare an, la data de 18 mai. Tema anului 2023 este "Museums, Sustainability and Well-being".

Muzeele lumii dețin colecții diverse, care încearcă să răspundă unor așteptări, gusturi și interese tot atât de diverse ale publicului, în funcție de vârstă, nivel cultural și diferite alte criterii. Cu toate acestea, pe baza numărului de vizitatori și a popularității exponatelor, se pare că unele dintre cele mai vizitate și apreciate muzee din lume sunt în continuare:

·Louvre din Paris, unde o găsim pe Mona Lisa, Venus din Milo și multe alte capodopere de artă și istorie.


·The Smithsonian Institution din Washington D.C., care este cel mai mare complex muzeal din lume, incluzând 19 muzee și galerii, care acoperă arii ale cunoașterii precum istoria naturală, explorarea spațiului, cultura americană și nu numai.

·Muzeul Vaticanului, care prezintă o vastă colecție de artă și artefacte adunate de Biserica Catolică, un important punct de reper aici fiind Capela Sixtină, cu frescele lui Michelangelo.

·Galeriile Uffizi din Florența, care prezintă unele dintre cele mai faimoase lucrări ale Renașterii, cum ar fi Nașterea lui Venus, imaginată de Botticelli și Medusa lui Caravaggio.

·Muzeul Metropolitan de Artă din New York este unul dintre cele mai mari și mai diverse muzee de artă din lume, cu colecții variind de la Egiptul antic la America modernă.

Desigur, mai există multe alte muzee ce dețin colecții uimitoare și exponate sau artefacte remarcabile, iar aprecierea deosebită față de unul sau altul se stabilește în mod subiectiv, în funcție de preferințele și curiozitatea fiecărui individ din societate. Acum majoritatea muzeelor, mai ales marile muzee ale lumii, oferă și posibilitatea tururilor virtuale, iar unele oferă chiar și acces online la arhive sau documente importante.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, Muzeul Louvre

marți, 9 mai 2023

Ziua Picturii Naționale. Expoziția-eveniment „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”, din 15 mai la MNAR

La finele anului 2021, data de 15 mai, ziua nașterii pictorului Nicolae Grigorescu, a devenit în România Ziua Picturii Naționale, marcată pentru prima dată anul trecut. Cu acest prilej, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în parteneriat cu Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, anunță deschiderea unei ample expoziții, intitulate „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziția se va putea vizita începând de luni, 15 mai 2023, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea artistului, până pe 17 septembrie 2023.


Semnalăm importanta aniversare a pictorului nostru național și anunțăm ampla expoziție pe care i-o vom dedica în anul 2023. Oferim acum publicului spre cunoaștere și delectare doar o mică parte a excepționalelor lucrări care vor figura în ceea ce sperăm să fie un mare succes de public al anului viitor. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să vadă cele mai reprezentative lucrări ale lui Nicolae Grigorescu într-o etalare expozițională în acord cu cele mai bune practici din domeniu. Ne asumăm, astfel, primii în domeniul patrimoniului de artă, omagierea celui care este considerat fondatorul picturii moderne din România, în acord cu misiunea noastră de reprezentare a valorilor culturale la nivel național”, transmite Călin Stegerean, director general al MNAR.

Fondator al școlii moderne de pictură, membru de onoare al Academiei Române, urmat de marii artiști Ion Andreescu și Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu (1838-1907) era imaginea către care tindeau generațiile de tineri artiști ai începutului de secol XX. Când spunem Grigorescu în minte ne vin, pe de o parte, o serie de peisaje specifice școlii de la Barbizon, iar pe de alta, numeroase reprezentări - peisaje și portrete, desprinse din viața satului românesc, cu toată frumusețea, firescul și simplitatea ce se desprindea din acesta.

Expoziția de la MNAR va cuprinde peste 120 de picturi din colecția MNAR, reunind lucrări majore din patrimoniul instituției, în acest proiect cu caracter de avanpremieră. “Multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România”, informează MNAR.

La 185 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, evaluarea moștenirii sale artistice s-a oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui ethos național pe care atât contemporanii pictorului cât și generațiile care au urmat l-au sesizat și apreciat. De aceea, lucrările sale sunt acompaniate de o selecție de citate din scrierile ce privesc opera sa pe întreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Pleșu. Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziției noastre este și acela de a focaliza atenția publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepționalului său talent”, mai aflăm de la Muzeul Național de Artă.

Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român”, consideră dr. Călin Stegerean.

Expoziția este realizată de colectivul MNAR, compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu - șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Din echipa de restaurare fac parte Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu, Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea și Cătălina Negoiță.

Din cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au contribuit conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.

În cadrul expoziției, în intervalul menționat, se vor organiza diverse activități de educație muzeală pentru copii, ghidaje de specialitate și conferințe. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate în expoziție de directorii unor prestigioase instituții de cultură.


Viața și opera lui Grigorescu, prin cuvintele unori iluștri oameni de cultură

Camil Ressu - „Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, grația spiritului și fanteziei. Opera lui ține un loc nemărginit în admirația publicului, pentru că nici un alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru.” (în Grigorescu, Ed. Meridiane, București, 1978, p.25)

Alexandru Vlahuță - „Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos...” (în Grigorescu, capitolul Cronologie și concordanțe, Ed. Meridiane, București, 1978, p.7.)

Henri Focillon - „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa.” (în Grigorescu, capitolul Nicolae Grigorescu, un classique de la peinture roumaine, Ed. Meridiane, București, 1978, p.45)

Moștenirea și moștenitorul

În 1939, Gheorghe Grigorescu, singurul moștenitor al lui Nicolae Grigorescu, vindea primăriei Câmpina 200 de tablouri și schițe în peniță, creion și laviu, semnate de pictorul Nicolae Grigorescu. În prezent, acestea se află în Muzeul Național de Artă din București.

Cosmina Marcela OLTEAN

Sursă date și foto, MNAR

joi, 4 mai 2023

Jurnalism vizual la superlativ - World Press Photo 2023, ediția #66

World Press Photo e din nou în turneu mondial, prezentând lumii poveștile care contează acum, aducând în prim-plan unele dintre cele mai mari probleme sociale și politice. Fotografiile câștigătoare ale competiției internaționale de mare prestigiu se văd și în țara noastră în perioada 05-31 mai, simultan la București (Piața Universității, Bd. Regina Elisabeta, nr. 3), Cluj-Napoca (Bd. Eroilor) și Sibiu, apoi în Constanța și Oradea în perioada 03 iunie-03 iulie, urmând a fi ulterior itinerate și în alte orașe. Calendarul expoziției se poate urmări pe paginile media ale WPP România.

Jurizarea concursului World Press Photo 2023 s-a petrecut între 14 ianuarie și 24 februarie 2023, implicând jurii regionale și un juriu global. Juriile regionale au făcut întâi o selecție pe categorii în regiunile lor, după care juriul global a decis câștigătorii regionali, iar dintre aceștia, s-au ales câștigătorii globali.


Fotografiile alese ca reprezentative pentru anul 2022 sunt indicative ale acestui moment în timp și vor servi drept documente istorice despre cum a fost anul, pentru generații viitoare, prin care să privescă înapoi și din care sperăm să învețe”, afirma Brent Lewis, președintele juriului global.

Reprezentând evenimente sociale majore și momente importante trecute cu vederea de mass-media în 2022, lucrările câștigătoare ale World Press Photo 2023 atrag atenția asupra unora dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă lumea de azi, de la devastatorul război din Ucraina și protestele din Iran, la realitățile din Afganistan și numeroasele fețe ale crizei climatice din țări precum Maroc, Australia, Peru și Kazahstan.

Best of WPP #66

Expoziția anuală World Press Photo 2023 prezintă așadar o selecție (120 de fotografii) a tot ceea ce a fost relevant în materie de fotojurnalism și fotografie documentară în ultimul an. Câștigătorii au fost aleși în urma analizei a peste 60.448 de fotografii înscrise în competiție de peste 3.750 de fotografi.


Cei 24 de câștigători regionali și cele șase mențiuni de onoare - care ilustrează povești din linia întâi în ce privește conflictul, cultura, identitatea, migrația și nu numai - au fost selectați de un juriu independent din peste 60.000 de lucrări a 3.752 de fotografi din 127 de țări. Dintre toți, juriul a desemnat 4 câștigători globali, cu titlul:

World Press Photo of the Year - Mariupol Maternity Hospital Airstrike, de Evgeniy Maloletka, Ucraina, Associated Press;

World Press Photo Story of the Year - The Price of Peace in Afghanistan, de Mads Nissen, Danemarca, Politiken/Panos Pictures;

World Press Photo Long-Term Project Award - Battered Waters, autor Anush Babajanyan, Armenia, VII Photo/National Geographic Society;

World Press Photo Open Format Award - Here, The Doors Don't Know Me, autor Mohamed Mahdy, Egipt.


World Press Photo și-a asumat misiunea de a conecta lumea la poveștile mai puțin explorate, redate așa cum se prezintă ele în realitate, prin intermediul vizualului.

În țara noastră, expoziția a ajuns al 12-lea an consecutiv, prin implicarea Eidos Foundation, cu sprijin din partea Ministerului Culturii și a Raiffeisen Bank.

Cosmina Marcela OLTEAN

Sursa, worldpressphoto.org