sâmbătă, 28 noiembrie 2015

Recenzie de expozitie

Salvador Dali la Muzeul Unirii din Iaşi

Expoziţia Salvador Dali - Divina Commedia 

Complexul Muzeal Naţional Moldova, Iaşi
Muzeul Unirii, str. Lăpuşneanu nr.14
21 octombrie – 6 decembrie 2015

Publicul ieşean, format din artişti, studenţi şi profesori de la Universitatea de arte, ori iubitorii de artă, a participat la data de 21 octombrie la un eveniment artistic de mare anvergură: deschiderea expoziţiei - eveniment Salvador Dali- Divina Commedia. Proprietarul colecţiei, dl. Thomas Emmerling, originar din Nürnberg, oraşul natal a lui Dürer, deţine printre altele şi cele 111 gravuri, dintre care 108 după Dürer, realizate cu o măiestie tehnică şi o minuţiozitate specifică celui mai important reprezentant al artei renascentiste nordice. Lucrările din cadrul expoziţiei Capodopere ale graficii lui Albrecht Dürer, vernisate pe 20 octombrie, au putut fi admirate în una din încaperile Palatului Culturii, pregatită special pentru acest eveniment fără precedent la Iaşi.
 Cele 100 de gravuri color ale lui Dali, în trei cicluri, realizate în placă de lemn, trimite privitorul într-o călătorie de căutare sau regăsire a eului prin intermediul celor trei faze ulterioare existenţei telurice, într-o călătorie ascensională de la Infern, spre Purgatoriu şi în final spre Paradis. Această ascensiune progresivă spre absolut are un effect de suprasolicitare a conştiinţei de sine. Seria de gravuri ilustrând Divina Commedia lui Dante urmăreşte firul epic propus de poet, însă reflectă, într-un mod metaforic, existenţa tumultuoasă a artistului, şi implicit se pliază la fel de bine poveştii fiecărui privitor capabil să se recunoască în traseul propus de artist. În final, fie că luăm parte activ la acesta, fie că, dimpotrivă, rămânem reticenţi, în faţa ochilor ni se derulează o peliculă. Inevitabil te găseşti la un moment dat într-o atitudine de auto-reflexie în faţa provocării artistului. Ca şi cum te-ar întreba indirect până unde vei călători, până unde meriţi să ajungi. Dante trece de la imaginaţie la contemplaţia mistică. Parcurgând Divina Commedia poate fi surprins progresul imaginaţiei care după ce în Infern se rezumă doar la imagini vizuale şi auditive, la experienţa oferită de simţuri şi pasiuni, devine, în Prugatoriu şi Paradis, simbolistică de viziuni mistice până la apariţia Sfintei Treimi, când lumina creşte mult în intensitate. Pentru Platon fantezia dă formă opiniei şi înlesneşte naşterea conceptului. Pentru Dante nu e doar receptacol de viziuni mistice, ea e şi forţă pentru a le exprima. Forţă care se istoveşte doar în faţa Divinităţii şi nu când urcă treptele realităţii poetului. La Dante nu găsim o nouă concepţie a fanteziei, ci o credinţă nouă în forţa fanteziei, ca activitate sensibilă şi umană. Dali reuşeşte să pătrundă acest univers fantezist imaginat de poet şi prin mijlocul expresiei vizuale să ne ajute să luăm parte la însufleţirea versurilor lui Dante prin recurgere la culoare şi sentiment.  

Înţeleasă prin prisma unei existenţe nonconformiste şi extravagante, opera lui Dali este echivalentă cu căutarea înverşunată a unei identităţi, iar căutarea identitară este nucleul şi motorul artei sale. Dali proiectează imagini inspirate de poetul florentin, însă abia după ce ele trec prin filtrul memoriei şi imaginaţiei sale, iar din culorile lor transpar emoţii ce conturează şi dau naştere în interior unor stări de nelinişte, zbatere, luptă, auto-căutare şi, în fine, linişte. Prin această serie de ilustraţii, realizate pentru ediţia aniversară a Divinei Commedia, comandată de guvernul italian pentru celebrarea a 700 de ani de la naşterea lui Dante Alighieri, facem cunoştinţă cu graficianul Dali. Forţa expresivă a lucrarilor este susţinută de alternanţa culorii cu nuanţele fine de pastel, precum şi de raportul abrupt dintre viziunile terifiante şi scenele paradisiace.


Cosmina Marcela Oltean (ITA II)

Un comentariu: