Corul Aletheia din Iaşi, multipremiat la o competiţie corală din Rusia

Corul Aletheia se află într-o continuă ascensiune la nivel internaţional. Anul trecut scriam un material despre parcursul Corului Aletheia şi despre marea reuşită de la prestigioasa competiţie Seghizzi din Gorizia, Italia. Acum auzim cu bucurie despre noua performanţă a Corului Aletheia din Iaşi. Munca, implicarea deplină şi nemarginita pasiune pentru muzică le sunt rasplătite iar şi iar acestor muzicieni. În ultimul timp, ei se întorc cu premii de la toate competiţiile în care se înscriu. Iată cum creşte pe zi ce trece prestigiul Corului Aletheia şi implicit al Conservatorului ieşean. În data de 7 august, Corul Aletheia a adus Iaşului şi României alte 5 premii de la Festivalul Internaţional de Artă Corală “Singing World” din Sankt Petersburg: trei premii 1 la secţiunile Muzică contemporană, Folclor şi Muzică religioasă, un premiu special pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări sacre: Miserere mei de Gregorio Allegri şi un premiu special pentru cea mai bună solistă: Antonia Cucerenco.

Pentru premiile concursului “Singing World” au intrat în competiţie 50 dintre cele mai bune coruri din Rusia, Austria, România, China, Hong Kong, Olanda, Israel, Germania, Franţa, Letonia, Cehia, Cipru, Canada, Polonia, SUA şi Italia. “Am avut ambiţia de a păşi cu modestie şi cu teamă pe teritoriul marilor tradiţii corale estice şi am descoperit cât de plăcut este sentimentul de a sta alături de cei mari la masa celor învingători. Sperăm ca gestul nostru să fie sursă de inspiraţie şi pentru alţi români care simt să îşi asume provocarea de a sprijini frumoasa artă a expimării corale”, declara dirijoarea Dorina Iuşcă.

Corul Aletheia a reprezentat România, Iaşul şi Universitatea Naţională de Arte “George Enescu” la câteva competiţii internaţionale importante pentru arta corală, iar din 2014 încoace îşi scrie propria poveste, o poveste frumoasă despre muzică, artă, muncă, drumul spre performanţă, despre reuşită, succes şi bucurie. Corul Aletheia este un exemplu de reuşită nu numai pentru muzicieni, ci pentru toţi artiştii.

Text: Cosmina Marcela OLTEAN

Foto: Corul Aletheia (arhiva personală)

Castelul Urmánczy din Topliţa, este oficial monument istoric

Veşti de la castel

După diverse proceduri care au durat aproape 3 ani, timp în care dosarul a mai şi stagnat, Castelul Urmánczy din Topliţa a fost numit oficial monument istoric săptămâna trecută, în data de 25 iulie, prin Ordinul nr.2586/2019. Edificiul situat pe strada Mihail Kogălniceanu, a fost clasat în categoria m – monument, II – arhitectură, grupa valorică B, codul din Lista monumentelor istorice fiind LMI H.G.-II-m-B-21141. Dosarul a fost depus la cererea proprietarilor, care au suportat costul studiului istoric al clădirii şi al releveelor. Studiul istoric a fost realizat de Tekla Szabó, istoric de artă. La studiul istoric au contribuit semnificativ mai mulţi arhitecţi, printre care arh. Raluca Bărbulescu din Asociaţia ARCHÉ, Bucureşti. 

În decembrie 2017 s-a înfiinţat Asociaţia Positive Transylvania, a proprietarilor castelului, pentru a administra mai eficient, a gestiona activitatea castelului şi pentru reintegrarea acestuia în viaţa comunităţii locale. Scopul asociaţiei este de a contribui la reinvigorarea și asigurarea sustenabilității Castelului Urmánczy, clădire istorică aflată astăzi în stare de degradare. Primul eveniment organizat de asociaţie în colaborare cu alte asociaţii culturale din ţară a fost PIKNIK – Săptămâna Castelelor Deschise, proiect de mare anvergură din care au făcut parte 6 castele din Transilvania. Cu acest eveniment, Castelul Urmánczy s-a redeschis pentru public anul trecut.

Au mai urmat apoi tabere pentru copii şi evenimentul Zilele Patrimoniului Cultural European, realizat de asemenea printr-o colaborare la nivel naţional. Dintr-o discuţie purtată zilele trecute cu Tekla Szabó, preşedinta Asociaţiei Positive Transylvania, am aflat lucruri interesante despre proiecte viitoare ce vor prinde contur la castel în curând. Printre acestea se numără un festival de arte şi Zilelor Patrimoniului Cultural European 2019, despre care voi vorbi pe larg în momentul când se vor desfăşura. Toate planurile şi proiectele viitoare au scopul de a revitaliza castelul şi de a atrage publicul la activităţile artistice şi educative organizate aici. De asemenea, Castelul Urmánczy face parte din Coaliţia Castel în Transylvania.

Castelul Urmánczy, prezentat într-un documentar web

De curând, castelul a fost implicat într-un nou proiect interesant. Acesta va fi prezentat într-un documentar web interactiv, care va spune povestea mai multor castele transilvane. Proiectul History is Our Story, dezvoltat în Cluj-Napoca, vorbeşte despre valoarea culturală, socială, istorică şi economică a castelelor şi comunităţilor locale. Castelele prezentate pe larg în documentar sunt Castelul Bethlen din Bahnea, Castelul Apaffy din Dumbrăveni şi Castelul Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, iar pe lângă acestea mai sunt prezentate pe scurt alte câteva castele, printre care şi cel de la Topliţa. Patrimoniul construit va fi astfel prezentat sub forma unui documentar web interactiv din care privitorii pot afla detalii despre istoria castelelor şi a comunităţilor din jurul acestora. Este vorba despre un proiect multidisciplinar în care se implică profesionişti din mai multe domenii.

Formatul de documentar web diferă de documentarele clasice prin intergrarea tehnicilor multimedia şi a celor de programare web. În documentarul web, utilizatorul interacţionează cu platforma şi astfel navighează prin povestea castelelor. Regizoare este Cecília Felméri din Cluj-Napoca, premiată deja pentru mai multe scurtmetraje. Proiectul a debutat anul trecut şi a fost gândit pentru 2 ani, astfel că în curând vom putea urmări produsul final al acestuia.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN

Castelul Lázár, deschis pentru turişti

Veşti bune

Zilele trecute am revenit la castelul Lázár din localitatea Lăzarea, Harghita şi de această dată am constatat cu bucurie că a fost redeschis pentru turişti. Am observat în mediul online că recent a fost vizitat de mai multe persoane, aşa că am făcut la fel, cu atât mai mult cu cât îmi doream de multă vreme să cunosc şi din interior frumoasa proprietate a nobililor Lázár. Din vizitele anterioare nu m-am ales decât cu o privire “pe gaura cheii”, din care am încercat totuşi să scot câteva fotografii pentru un material la care lucram atunci şi nu mă aşteptam să ajung prea curând în interiorul acestui ansamblu architectural, având în vedere că a fost mai mult închis în ultimul timp, din 2014 încoace. E un lucru bun că aşteptarea nu s-a prelungit pentru alţi câţiva ani şi că turiştii se pot bucura din nou de frumuseţea acestui castel renascentist. Nu cunosc detalii din interior, deşi mi-ar fi plăcut să port un dialog cu cineva din administraţie şi să aflu mai multe despre planurile lor. Momentan la castel am întâlnit o tânără care se ocupă cu supravegherea şi eventual turul vizitatorilor şi un tâmplar care se ocupa cu lăcuirea unor suprafeţe din lemn. Am observat intervenţii recente şi la zidurile înconjurătoare din piatră şi pe alocuri la tencuială.

În interior am remarcat că palatul rezidenţial şi anexele s-au păstrat în condiţii destul de bune şi că nu ar necesita intervenţii majore de restaurare, aşa cum e cazul bastioanelor şi al zidurilor înconjurătoare, care par mai afectate de trecerea timpului. Însă cei care vor lua deciziile în acest sens vor fi, evident, specialişti din domeniu. E deschis, în interior se lucrează, iar acestea sunt semne bune. Vizitatorii se pot bucura iar de frumoasa grădină a castelului şi de liniştea ce-l înconjoară. Se pare că vestea redeschiderii a circulat, pentru că în timpul petrecut acolo am observat mai multe grupuri de turişti, atât români cât şi străini. Castelul e deschis de aproximativ 2 luni, accesul în interior se poate face zilnic între orele 9-17, în mod gratuit, însă cei care doresc pot face donaţii şi astfel pot sprijini restaurarea ansamblului.

Note din istoricul ansamblului

Unic din punct de vedere artistic şi architectural nu doar pentru Harghita, ci pentru toată zona Ardealului, castelul Lázár este un frumos edificiu medieval care se găseşte între municipiile Gheorgheni şi Topliţa, în Lăzarea, una dintre cele mai frumoase localităţi ale judeţului Harghita. În îndelungata sa istorie, castelul a fost incendiat de mai multe ori, apoi părăsit şi ulterior reabilitat. Castelul a fost ridicat peste ruinele unui conac medieval datat în secolul XV. Ștefan Lázár al IV-lea, jude al scaunelor Ciuc, Gheorgheni și Cașin a demolat conacul medieval, construind o clădire mai amplă, refolosind segmente din vechiul conac, dând astfel castelului forma actuală. Proprietarul a vrut ca noua construcţie să corespundă stilului renascentist. Începând cu anul 1532, când este datat cel mai vechi corp al ansamblului de clădiri de pe proprietate, începe să prindă contur reşedinţa nobiliară. Restul clădirilor datează din 1631-’32. În a doua jumătate a secolului XVII s-a construit și Turnul Veres. Aşadar, la un secol de la începerea lucrărilor, ansamblul de pe proprietatea familiei Lázár ajungea la forma pe care o putem vedea şi azi, după cinci decenii.

Construcţie specifică genului renascentist, evidenţiat prin arhitectura specifică şi zidurile decorate cu cornișă pictată și crenelată, castelul Lázár posedă şi elemente specifice stilurilor romanic şi gotic. Cele patru bastioane ale castelului se impun printr-o construcţie aparte: trei dintre ele sunt specifice stilului renascentist, de formă rectangulară regulară fiind decorate cu fresce, inscripţii şi blazoane, pe când al patrulea, bastionul Veres, se diferenţiază de restul, acesta fiind construit în formă de septagon. Toate cele patru bastioane au guri de tragere, atât la parter cât şi la etaj. Lângă unele ferestre ale bastioanelor se observă încă urme din pictura originală. În Sala Cavalerilor din palatul rezidenţial, care temporar devine galerie de artă, vizitatorii pot admira plafonul original din lemn casetat şi pictat. Ștefan Lázár al IV-lea a realizat astfel un ansamblu de clădiri cu o curte interioară, în formă dreptunghiulară de dimensiuni impozante, fără asemănare în Transilvania.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN

Festivalul Concurs Naţional “Microcosmos muzical”, ediţia a V-a – un concurs care încurajează performanţa în domeniul muzical

Ediţia a V-a a Festivalul Concurs Naţional “Microcosmos muzical” s-a desfăşurat între 14 şi 15 iunie la Casa Bastion din Sfântu Gheorghe, Covasna. Dovada faptului că acest festival susţine performanţa din domeniul muzical este nivelul înalt al competiţiei şi juriul format din unii dintre cei mai buni profesionişti din domeniu la nivel naţional. Cele două zile de festival au cuprins mai multe activităţi culturale, a căror numitor comun a fost pianul. Deschiderea festivalului a avut loc într-o seară dedicată exclusiv compozitorului György Ligeti şi creaţiei sale. Astfel participanţii au vernisat expoziţia foto-documentară György Ligeti şi au luat parte la prezentarea de carte “György Ligeti. 

O privire în universul sonor sau Matematici pe claviatură” a prof. Amalia Szűcs-Blănaru. Prezentarea a fost susţinută de autoare, care ne-a introdus în universul muzical al compozitorului şi ne-a vorbit despre poetica lui Ligeti. Cartea are ca scop cercetarea lucrăril+or pentru pian, clavecin şi orgă din creaţia lui Ligeti, o operă insuficient cercetată. Însă cu această carte, autoarea încearcă să acopere o parte a acestui gol în cele peste 500 de pagini scrise. Prima lansare a cărţii şi a expoziţiei foto-documentare, rezultate din cercetarea doctorală a autoarei, a avut loc la Topliţa, în 16 februarie a.c., unde a prezentat prof.univ.dr. Pavel Puşcaş, de la Academia de Muzică “Gheorghre Dima” din Cluj-Napoca. Apoi, în 23 februarie, cartea a fost lansată la Conservatorul Universităţii Naţionale de Arte “George Enescu” din Iaşi. 

Seara deschiderii festivalului s-a încheiat cu un recital extraordinar György Ligeti, susţinut de pianiştii Edit Horváth (lect.univ.dr. la Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca; preşedinta juriului), Corina Răducanu (prof. dr. la Colegiul Naţional de Arte Dinu Lipatii, Bucureşti) şi Dr. Eugen Dumitrescu (pianist concertist şi directorul artistic al festivalului).
Ziua de 15 iunie a fost dedicată audiţiei şi jurizăii participanţilor înscrişi în concurs, copii de gimnaziu şi liceu din şcoli de arte din diferite zone ale ţării: Braşov, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Sighişoara, Cluj-Napoca, Petroşani, Bucureşti şi Târgu Jiu. Concursul a fost structurat pe 5 categorii: categoria A (clasele I-II), categoria B (cl. III-IV), categoria C (cl.V-VI), categoria D (cl.VII-VIII) şi categoria E (cl. IX-X). Juriului i-a revenit sarcina de a premia cei mai buni concurenţi dintre cei 30 înscrişi. Aşa cum afirma şi preşedinta juriului, Edit Horváth, “nivelul concursului a fost unul foarte ridicat, copiii fiind foarte bine pregătiţi şi talentaţi, iar cei din public au asistat la un veritabil recital, nu doar la un concurs. Suntem mai bogaţi după ziua de azi. Un festival de muzică e şi o bună ocazie pentru aceşti copii de a cânta în public”. Pianistul Eugen Dumitrescu spunea că un astfel de concurs trebuie să fie cât mai transparent şi să ofere doar atâtea premii câte e nevoie. “Un concurs adevărat nu dă premii pe bandă rulantă”, afirma pianistul, care încuraja concurenţii să persevereze, să muncească tot mai mult, iar ulterior să profeseze în domeniu.

În urma jurizării s-au acordat 10 menţuni, 2 premii III, 8 premii II, 3 premii I şi 2 premii speciale. Voi aminti doar premiile I şi pe cele speciale. Premiul I a primit Şerban-Bălţăteanu Giulia Maria (Braşov, categoria A), Rus Ştefan (Braşov, categoria B) şi Li Juntong (Braşov, categoria B). Premiu special pentru muzică românească şi un premiu II a primit Török Radu (Şcoala Gimnazială I.G. Duca, Petroşani, categoria C), iar Premiul Special Béla Bartók şi un premiu II a primit Sebestyé-Lázár Regina (Liceul de Arte Plugor Sándor, Sfântu Gheorghe, categoria D). Premiul cel mare al festivalului a mers către Rus Ştefan (Braşov). A urmat recitalul susţinut de câşigătorii premiilor I şi a premiilor speciale. Ultimul moment artistic, de dinaintea închiderii ediţiei a V-a, a fost recitalul susţinut de Corina Purcărea şi Berta Bianca Şelaru (canto şi pian). 

La final, prof. Amalia Szűcs-Blănaru a vorbit puţin despre istoricul celor 5 ediţii. Festivalul debuta în 2014 la Gheorgheni, Harghita din iniţiativa doamnei prof. şi a unui grup de profesionişti “care văd lucrurile la fel”. Echipa din spatele festivalului este formată din cei 5 membri ai juriului - Edit Horváth, Amalia Szűcs-Blănaru (director concurs), Corina Răducanu, Eugen Dumitrescu şi Zsuzsa Kőmíves-Bokor (Liceul de Arte Plugor Sándor), directorii de festival Kopacz Attila şi Sebestyé-Lázár Enikő, sprijiniţi de mai multe instituţii culturale precum Institutul Balassi Bucureşti, Muzeul Naţional George Enescu, Casa Orăşenească de Cultură Covasna, Centrul Cultural Aurel Stroe, Buşteni, Centrul de Cultură Arcuş, Asociaţia Klavier Art, Liceul de Arte Plugor Sándor, Sfântu Gheorghe şi Filarmonica Székeyföldi. Primele 4 ediţii au avut loc la Gheorgheni, la Şcoala Gimnazială Vaskertes, unde predă lecţi de pian prof. Amalia Szűcs-Blănaru, iar noutatea ediţiei a V-a, pe langă noua locaţie în care s-a desfăşurat, constă în faptul că a avut şi concurenţi din rândul liceenilor, iar numărului participanţilor a fost mai mare.

 Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN

Serile Filmlui Românesc (SFR) – singurul festival dedicat exclusiv filmului românesc a împlinit 10 ani

Festivalul de film “Serile Filmlui Românesc”, proiect de anvergură naţională, a împlinit un deceniu de când reuneşte cele mai importante nume din film, regie şi teatru. Evenimentul a fost marcat printr-un amplu program pregătit în perioada 12-16 iunie în Piaţa Unirii din Iaşi. Fiecare ediţie a SFR are ca invitat special un actor sau regizor român cunoscut şi apreciat de critici şi de publicul larg, căruia i se dedică o retrospectivă. Ediţia cu numărul 9, scriam anul trecut, l-a sărbătorit pe marele actor Victor Rebengiuc. Ediţia a 10-a are în prim-plan un alt personaj-legendă a filmului şi teatrului românesc: pe actorul Florin Piersic, care a primit cu această ocazie trofeul SRF. Dar aceasta nu a fost singura surpriză pentru apreciatul actor. Primarul Mihai Chirica i-a înmânat acestuia titlul de cetăţean de onoare al Iaşului. Actorul mărturisea că se simte legat de acest oraş după nenumăratele premiere de film şi spectacole de teatru pe care le-a susţinut în Iaşi. Andrei Apreotesei, manager al Ateneului Naţonal Iaşi, spunea: “Florin Piersic este omul care ne-a făcut copilăria, adolescenţa, tinereţea şi căruia nu îi place să îi spun maestre, ci pur şi simplu Florin.”

Gala de deschidere a ediţiei a 10-a a adunat peste 1.500 de spectatori în Piaţa Unirii, pe 12 iunie. Florin Piersic a stat alături de ei timp de 2 ore, după care cei prezenţi au putut urmări filme care îl aveau ca protagonist în cinematograful amenajat în aer liber. La eveniment au mai fost prezenţi importanţi cineaşti precum Ion Dichiseanu, George Mihăiţă, Şerban Marinescu, Nataşa Raab şi nu numai. Şi aceştia au primit trofeul aniversar SFR 10. Pentru public a fost organizată campania “10 cupluri de film” în care cei care au avut prima întâlnire la cinema au primit premii personalizate. Romfilatelia a lansat un timbru şi un plic special cu ocazia aniversăii SFR 10, care vor fi distribuite în cadrul reţelei.

Eveniment important pentru activitatea cinematografică autohtonă, SFR a transformat Iaşul, în decursul celor 10 ani, într-un pol al cinematografiei româneşti. “Ne place să promovăm filmul românsc din toate timpurile, iar personalităţle care au fost la festival ne confirmă faptul că iniţiativa noastră contează, că publicul vrea să vadă film românesc pe marele ecran şi că putem merge cu încredere mai departe”, afirma echipa SFR într-un comunicat. În cadrul evenimentului a avut loc şi o expoziţie: “SFR – un deceniu de film românesc la Iaşi”, care surprinde cele mai importante momente ale ediţiilor de până acum în fotografii realizate de voluntari şi de fotografii oficiali. Între 12 şi 16 iunie, publicul numeros a putut urmări filmele ce au rulat în mai multe locaţii din oraş. 

Cosmina Marcela OLTEAN