Municipiul
Gheorgheni este bogat în obiective turistice încărcate cu istorie și frumusețe
ce merită a fi văzute atât de vizitatori din zonă cât și de turiști din toată
țara sau din afara ei. Am găsit aceste obiective evaluate cu recenzii foarte
bune și recomandări pe bloguri de călătorie. Voi trata pe scurt cele mai
importante obiective pentru că merită din plin să fie puse în lumină. În
Gheorgheni se pot vizita două biserici baroce, un muzeu amenajat într-o clădire
aparținând aceluași stil arhitectural și un parc dendrologic cunoscut drept
Grădina Csíky.
Muzeul Tarisznyás Márton– un loc încărcat de istorie și cunoaștere
Muzeul
Tarisznyás Márton deține în
patrimoniul său colecții din sfera istoriei, etnografiei, artelor plastice și a
științelor naturii prin ramuri precum zoologia și mineralogia. Expozițiile
permanente cuprind roci, minerale, flori de mină, cărți vechi ale parohiei
armene, portul popular din Gheorgheni, picturi și desene de Karácsony János,
iar în curtea muzeului e amenajat un atelier de textile. Organizarea primului
Muzeu din Gheorgheni a fost început în 1902, iar în primele decenii colecția
număra deja câteva sute de obiecte. Piesele muzeale de la inceputul secolului
XX au provenit în mare parte de la comunitatea locală armenească. Reorganizarea
muzeului a început între 1950-1951, fondatori fiind Tarisznyás Márton,
muzeograf, istoric și etnograf, mulți ani director al muzeului și artistul
Karácsony János. După ce a activat în cadrul Muzeului din Târgu-Mureș,
Tarisznyás a cerut sa organizeze Muzeul din Gheorgheni.
Muzeul a fost mutat în câteva clădiri din oraș până a
primit, în 1961, clădirea barocă,
monument istoric, în care se află și azi. Directorul
muzeului era preocupat și de ruinele castelului Lázár, motiv pentru care în
anii ’60 propune
începerea unor săpături arheologice, care apoi aveau loc anual. Tarisznyás a
jucat un rol important în ceea ce privește primele acțiuni de restaurare ale
castelului. Castelul Lázár a funcționat
o vreme sub administrarea muzeului din Gheorgheni. Tot la inițiativa lui Tarisznyás,
la castel încep să aibă loc simpozioane de arte vizuale, proiect care dăinuie
din 1974. Un simpozion științific organiza periodic și la muzeu. De numele său se leagă și o cercetare importantă
la Peștera Șugău, prin care atrage atenția asupra acesteia ca obiectiv
turistic, iar ulterior facilitează accesul pentru vizitatori. În ceea ce
privește muzeul, pe lângă bogata colecție etnografică, a fost dezvoltată
colecția din sfera artelor și a știintelor naturii, cu animale împăiate, plante
și nu numai. Ar mai fi multe de spus despre muzeu, despre colecțiile sale și
despre cel care s-a preocupat de acestea și de monumentele istorice din zonă,
însă mai multe poate învăța fiecare pe cont propriu, vizitând muzeul atunci
când acest lucru va fi din nou posibil, deoarece clădirea barocă în care se
află muzeul este în curs de renovare.
Biserica
armeano-catolică Nașterea Maicii Domnului,
ansamblu istoric
Important monument istoric și artistic, ansamblul de
monumente istorice ale bisericii armene din Gheorgheni este format din zidul de
incintă, capelă și biserica armeano-catolică. Ansamblul a fost ridicat pe locul
unei capele din lemn, iar construcția a început în 1733 la inițiativa preotului
Simon Theodorovich. Armenii se stabileau în număr mare în Gheorgheni începând
cu anul 1672, iar acest lucru a fost benefic așezării din punct de vedere
economic. Ansamblul bisericii armene este un monument important din punct de
vedere istoric și al istoriei artei datorită arhitecturii baroce, a frescelor
interioare neobaroce și a picturii de altar, realizată la Veneția. În
interiorul bisericii se află patru altare valoroase cu o concepţie unitară.
Altarul principal este vopsit în imitaţie de marmură verde. Pictura cea mai
valoroasă a bisericii aparţine altarului nordic, pictată în 1752 la mănăstirea
mechitaristă din Veneţia. Specific iconografiei armeneşti, pictura reprezintă
una din scenele cele mai importante din viaţa Sfântului Grigore Luminătorul, şi
anume botezul regelui armean Tiridat al III-lea. Frescele ample ale bolţii
navei reprezintă scena încoronării Maicii Domnului, a naşterii lui Isus, iar pe
boltă apar cei patru părinţi ai bisericii: Sfântul Ambrozie, Sfântul Grigore cel Mare, Sfântul Augustin şi Sfântul Ieronim. Amvonul cu decoraţii
sculpturale bogate are coronamentul format din volute.
Biserica este înconjurată de un zid
fortificat neregulat cu goluri de tragere, pe latura estică şi vestică având o
construcţie mai mică, de tip bastion cu formă circulară spre exterior şi
poligonală spre interior. În nişele interiore ale zidului de incintă se găseau
xilogravuri reprezentând scene cu patimile lui Hristos, datate în jurul anului
1750.
Biserica
romano-catolică Sf. Nicolae, monument
baroc
Un alt ansamblu baroc important, datând de la mijlocul
secolului XVIII, este Biserica romano-catolică Sf. Nicolae, înconjurată de ziduri fortificate, în interiorul
căruia se mai găsește casa parohială veche. Cu ocazia construirii noii biserici
s-a păstrat vechiul turn, dar a fost înălţat şi acoperit cu un coif de factură
barocă. Tot atunci s-a realizat la cel de al doilea nivel al turnului cadranul
solar cu inscripţia „Ortus, docet bene vivere”, care a
fost descoperită cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1993. Nava şi corul cu
închidere poligonală formează un singur volum. Îmbinarea neobişnuită a turnului
vestic cu nava produce asimetria faţadei vestice a bisericii. Un element
specific al faţadei vestice este frontonul triunghiular cu laturi formate din
alternarea unor suprafeţe convexe şi concave, fronton terminat la capătul
nordic într-o volută, iar în direcţia opusă îmbinat cu turnul. Faţada
principală a bisericii conţine trei nişe baroce cu închidere semicirculară.
Biserica dispune de un bogat mobilier baroc. Frumosul amvon baroc al bisericii
abundă în diverse decoraţii sculpturale. Altarul principal prevăzut cu o
decoraţie plastică bogată, este vopsit cu imitaţie de marmură. În urma cercetărilor arheologice preventive s-a putut
demonstra că biserica gotică Sfântul
Nicolae din Gheorgheni a avut mai multe faze de construcţie, dar care nu au
fost încă delimitate clar.
Parcul
dendrologic Csíky – rezervația naturală de la marginea orașului
Parcul dendrologic Csíky, un rai
natural la marginea orașului, prindea contur între anii 1884-1909, ca proiect
de suflet al avocatului Dr. Csíky Dénes, armean din Gheorgheni. Pasionat de
botanică, visul său a fost acela de a realiza acest parc plasat în jurul izvoarelor
cu cea mai bună apă din zonă. În primă fază au fost plantați 185 de specii de
arbori și arbuști, dovedind comunității că în această zonă cu climă aspră se
pot dezvolta frumos și alte specii în afara de brad. Parcul dendrologic are
importante efecte curative la nivelul căilor respiratorii datorită aerului
menținut curat de numeroșii arbori și a izvoarelor ce-l traversează. În
perioada 1927-1941, în parc a funcționat o clinică ce trata boli respiratorii.
Parcul a fost declarat arie protejată în anul 1980, ocazie cu care s-a făcut un
inventar al speciilor de arbori. Atunci s-au identificat 100 din cele 185 de
specii plantate de fondator.
A urmat o perioadă de declin și
degradare până în 1993, apoi parcul a intrat în grija Fundației Naturaland,
care împreună cu Extensia Universitară Babeş-Bolyai din
Gheorgheni, Centrul de Studii Sf.
Benedict şi Liceul Teoretic Salamon
Ernő au scris proiecte pentru accesarea unor fonduri. În 2008, Consiliul
oraşului a decis să închirieze parcul Extensiei Universitare a Facultăţii de
Geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj Napoca, ce funcţiona deja
pe teritoriul parcului din anul 1997. În 2005, parcul Csíky a fost declarat
rezervaţie naturală. Nu demult, în parc au fost plantați doi arbori de
sequoia, singurele exemplare din judeţul Harghita, aduși din Elveția și ținuți
timp de un an pentru aclimatizare la Zetea. Parcul este un rai natural în
fiecare anotimp, un loc ideal de plimbare și relaxare. Iar dacă vreți să
admirați frumoasa panoramă a orașului, puteți porni într-o drumeție spre Dealul
Ciobot și Capelele Sf. Ana.
Text: Cosmina Marcela OLTEAN
Foto: Cosmina M. Oltean, Muzeul Tarisznyás
Márton, Centrul de Studii Sf. Benedict
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu