O nouă expoziție de artă contemporană invită publicul să regândească relația dintre om și mediul natural, punând în centrul experienței percepția și memoria locurilor ca prezențe vii în corpul și mintea privitorului.
„Shadows of the Landscape”, creație a artistei portugheze Ânia
Pais, poate fi vizitată la Contemporar până în 31 ianuarie 2026. Expoziția este parte din programul
internațional de rezidențe Studiotopia și este organizată de Centrul
Cultural Clujean (CCC), în cadrul ediției Challenge #3: If We Opened People
Up, We’d Find Landscapes.
Vernisajul a avut loc pe 9
decembrie 2025 cu
participarea colaboratorului artistic în domeniul sunetului, João Feio. Curatoare
este Gabriela Moldovan, iar coordonator de program e Corina Bucea.
Expoziția este rezultatul unui proces de cercetare de un an, în care artista a colaborat
îndeaproape cu omul de știință Tibor Hartel, specializat în ecologie și
conservare, ca parte a dialogului transdisciplinar propus de Studiotopia.
În loc să prezinte peisajul doar ca imagine vizuală, proiectul explorează cum mediile par a rămâne în corpul și memoria noastră, influențând percepțiile emoționale mult după ce locurile dispar din câmpul vizual. Lucrările din expoziție funcționează mai puțin ca reprezentări și mai mult ca invitații la locuire senzorială a acelor spații unde materia, memoria și sensibilitatea se intersectează.
„Suntem o extensie a peisajelor pe care le locuim. Ele ne modelează memoria, corpul și
identitatea, devenind parte din felul în care ne raportăm la lume. Atunci când
ne îndepărtăm de natură, pierdem nu doar un cadru exterior, ci și o formă
profundă de conectare cu noi înșine – un cordon ombilical simbolic care ne
hrănește, ne stabilizează și ne susține devenirea” – subliniază echipa de
proiect.
Pentru artista portugheză Ânia Pais, această
relație nu este una abstractă, ci una trăită intens, corporal. Rezidența din
cadrul programului Studiotopia a funcționat ca un proces de revelație: o
explorare a modului în care legătura dintre oameni și natură lasă urme
emoționale durabile în memorie și identitate, transformând peisajul într-un
spațiu interior.
Prima instalație din cadrul expoziției pornește de la un gest arhaic
și profund colectiv: ritualul ridicării fânului. Lucrând cu paie și lut,
materiale primare și efemere, artista reactivează o formă de cunoaștere
transmisă prin corp și comunitate. Paiele, strânse împreună cu tatăl ei de pe
un câmp din localitatea natală, devin un limbaj vizual și afectiv – o extensie
a mâinilor care le-au adunat, a timpului petrecut împreună, a muncii care leagă
generațiile.
Cele trei piese ale instalației, realizate din
paie și teracotă, par suspendate între cer și pământ, într-un echilibru fragil
care evocă ciclurile naturale ale existenței. Ele vorbesc despre întoarcere,
despre continuitate și despre ideea că „tot ce vine din pământ se întoarce
în pământ”, într-un proces inevitabil, dar profund reconciliator.
A doua instalație se inspiră din insula de pe lacul Chios – un loc
vizibil, dar inaccesibil. Concepută ca un spațiu care poate fi privit, dar nu
atins, lucrarea propune o altă formă de relaționare cu peisajul. Aici, distanța
nu echivalează cu separarea, ci devine un exercițiu de respect, contemplare și
smerenie. Este o invitație la a recunoaște că anumite locuri, amintiri sau
forme de cunoaștere își păstrează forța tocmai prin inaccesibilitate.
„Shadows of the Landscape” propune o abordare
contemplativă asupra peisajului: acesta nu mai este doar un fundal, ci o
prezență ce reverberează în întregul corp al percepției, invitând la o reconectare
cu natura ca experiență internă, nu doar ca imagine externă.
Proiectul
artistic este o
meditație sensibilă asupra apartenenței, memoriei și relației noastre cu
pământul – un dialog între materialitate și absență, între apropiere și
distanță, între ceea ce putem atinge și ceea ce putem doar contempla.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto și date - CCC





Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu