Operele pictate în Delft, Olanda, diseminate cu timpul în diferite locații din Europa și Statele Unite, în cele mai mari muzee de artă ale lumii și în colecții private, se întorc în Olanda pentru câteva luni în cadrul unui amplu și ambițios proiect - prima retrospectivă Vermeer, singura ocazie cu care opera maestrului olandez, atât de redusă ca dimensiune, e reunită acolo unde a fost creată. “Prima și cel mai probabil singura inițiativă de acest fel”, subliniază organizatorii.
Cea mai mare expoziție Vermeer dintotdeauna
În ultimii ani, Rijksmuseum din Amsterdam, în colaborare cu Muzeul Mauritshuis din Haga, au dezvoltat un amplu proiect de cercetare în care curatori, conservatori și alți specialiști, au lucrat împreună pentru a analiza și oferi publicului rezultatele unei cercetări aprofundate asupra artei lui Vermeer, precum și detalii despre practica de atelier a artistului. Cercetarea se leagă de împlinirea a 390 de ani de la nașterea pictorului, împliniți anul trecut. Picturile au călătorit în Olanda din Europa și America, de la New York (Frick Collection), Washington (National Gallery of Art) și Berlin (Gemäldegalerie), pentru a ajunge înapoi în țara de origine, acolo unde au fost create cu cca 300 de ani în urmă.
Astfel, Rijksmuseum expune, în perioada 10 februarie - 4 iunie 2023, 28 dintre picturile lui Johannes Vermeer în cea mai mare expoziție dedicată vreodată acestui important pictor olandez. Toată opera lui Vermeer, cunoscută azi de noi, numără în total 35 de picturi. Rijksmuseum și Mauritshuis au reușit să adune 28 dintre acestea, reușind să ofere o imagine aproape completă asupra operei marelui pictor.
Expoziția include marile capodopere cu care îl asociem cel mai des pe pictor, și anume „Fata cu cercel de perlă”, „Vedere din Delft” (Mauritshuis, Haga), „Geograful” (Muzeul Städel, Frankfurt pe Main), „Femeie cu balanță”, „O doamnă care scrie” și „Fata cu pălărie roșie” (Galeria Națională de Artă, Washington DC), printre altele. Lucrările care nu au fost prezentate până acum publicului din Țările de Jos includ și recent restaurata „Fată citind o scrisoare la fereastra deschisă” de la Gemäldegalerie Alte Meister din Dresda.
“Fata cu cercel de perlă”, cea mai cunoscută lucrare a maestrului din Delft, este și singurul tablou ce se deosebește de tot ceea ce a mai pictat acesta. Portretul din colecția Mauritshuis, este controversat și învăluit în mister datorită expresiei afișate de tânără și de faptul că ea ne privește direct, aspect ce nu-l mai întâlnim în alte picturi de Vermeer, întrucât toate celelalte redau personaje în interioare, absorbite de o anumită activitate casnică sau intelectuală, în imagini desprinse din cotidian cu personaje surprinse ca în instantanee.
Se pare că pictorul era fascinat de perle (foto colaj), întrucât le-a inclus în 18 dintre operele sale, sub forma cerceilor sau colierelor. Simbol al bogăției, înțelepciunii și puterii, se știe că perlele erau extrem de rare. Astfel, perla a devenit o metaforă pentru ceva foarte fin, demn de admirat și foarte valoros. În Roma Antică, perlele erau deosebit de prețuite de către aristocrați, care erau singurii ce aveau dreptul să le poarte.
Despre Johannes Vermeer (1632-1675)
Știm că a trăit și a lucrat în Delft, iar în timpul vieții nu era cunoscut în afara orașului natal. Însă biografia pictorului este o poveste cu multe necunoscute. În istoria artei, Vermeer ocupă o poziție de vârf printre artiștii olandezi și e unul dintre marii maeștrii ai picturii în general. În epoca de aur a artei olandeze a secolului XVII, Rembrandt van Rjin (1606-1669) și Vermeer sunt situați pe poziții similare. Opera sa este cunoscută în special pentru scenele de interior ce emană liniște și introspecție, pentru redarea luminii strălucitoare și colorate într-un mod specific, caracteristic lui, și iluzionismul său convingător. Spre deosebire de Rembrandt, Vermeer a lăsat o operă foarte redusă și pentru că picturile sale sunt în general considerate cele mai valoroase din fiecare colecție muzeală, picturile lui Vermeer sunt rareori împrumutate. De aceea inițiativa Rijksmuseum este inedită.
Ce spun specialiștii și publicațiile de renume
“Ce e special la opera lui Vermeer? El surprinde momentul și îl face etern. În fața lui Vermeer, timpul stă în loc. Arta sa e o fereastră către trecut. El este un maestru-povestitor, e ca un regizor de film, cu mult înainte ca filmul să existe” (Taco Dibbits, director general Rijksmuseum).
Această expoziție este o ocazie unică de a-l cunoaște mai bine pe maestrul din Delft, “cunoscut pentru lumină, stil și intimitatea pe care o transmit scenele de interior. Calitatea artei sale îl ridică mult deasupra altor artiști. Privind un tablou al său, te transpui imediat în Olanda secolului XVII. Bun venit în lumea pictată a lui Vermeer, ce prezintă culoare, lumină și oameni extraordinari” (Stephen Fry).
“Una dintre cele mai captivante expoziții din totdeauna” (The Observer). E “practic perfectă” (The New York Times).
Johannes Vermeer se numără printre cei mai admirați artiști olandezi. El este cel mai bine cunoscut pentru imaginile sale redate cu meticulozitate ale femeilor în interioare casnice pline de lumină, efecte naturaliste și compoziții atent echilibrate.
„Intimitatea reală este o experiență sacră. Nu-și expune niciodată încrederea secretă și apartenența la ochiul voyeurist... Intimitatea reală este a sufletului, iar sufletul este rezervat” (John O'Donohue, Anam Cara: A Book of Celtic Wisdom).
„Johannes Vermeer este un artist atât de tăcut și introspectiv încât i-au trebuit sute de ani oricui să constate că este un geniu. Este artistul care a învățat lumea să vadă frumusețea obișnuită. Astăzi este atât de venerat încât este greu de înțeles cât de necunoscut a fost cândva. Vermeer nu a fost o vedetă ca Rembrandt. Evident, el și-a luat în serios pe sine și arta sa – opera sa autoreferențială. Arta picturii demonstrează asta – dar a lucrat toată viața în Delft, a pictat doar 35 de lucrări cunoscute și și-a lăsat familia săracă când a murit în 1675. Evazivitatea și subtilitatea artei sale erau în contradicție cu epoca barocului flamboyant în care a trăit și cu idealurile de artă care au prevalat în perioada romantică ulterioară. Vermeer nu este doar un mare artist. Este un mare artist modern” (Jonathan Jones pentru The Guardian).
Un film și o platformă online dedicate expoziției
Expoziția are și acea poveste proprie pe care o încorporează orice eveniment de anvergură internațională, iar această poveste e spusă în filmul “VERMEER: Cea mai mare expoziție”, a regizorului premiat David Bickerstaff. Filmul invită publicul la o privire în culisele unei mari expoziții, privitorul fiind însoțit de directorul Rijksmuseum și de curatorul evenimentului, ce pare a fi de departe expoziția anului.
Platforma online a Rijksmuseum oferă o experiență imersivă și ocazia unică de a explora pe cont prorpiu, în detaliu, această artă monumentală. Prezentări audio se pot urmări pe https://www.rijksmuseum.nl/en/johannes-vermeer. Posibilitatea de a explora în detaliu cele 28 de opere, prin click pe fiecare tablou și zoom pe toate porțiunile acestuia, aici https://www.rijksmuseum.nl/en/stories/themes/vermeer.
Cu alte cuvinte filmul și amplele materiale (texte, foto, video, interviuri) de pe website-ul Rijksmuseum sunt materiale complementare cu rol de documentare atât pentru cei ce vor putea vizita expoziția, cât mai ales pentru cei ce nu vor avea acest privilegiu. Deci oricine poate analiza acum în detaliu opera maestrului olandez.
Biletele de acces la eveniment sunt demult epuizate, iar muzeul încearcă să găsească soluții ca și alți doritori, ce nu au mai găsit bilet, să o poată vizita. La un moment dat în luna martie se înregistrau blocaje și la nivelul platfomei online a muzeului, anunțau surse din interior, din cauza accesării masive a acesteia.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto, informații - rijksmuseum.nl
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu