Campania arheologică aflată în desfășurare la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetății”, jud. Harghita, aduce în atenția cercetătorilor noi mărturii ale creativității comunităților preistorice. Printre descoperirile recente se numără o mică statuetă antropomorfă feminină, o a doua figurină antropomorfă, păstrată fragmentar, și un fragment de figurină zoomorfă. Piese ceramice de mici dimensiuni, dar valoroase prin datele pe care le pot dezvălui, figurinele păstrează urmele unor gesturi de modelare de acum mii de ani și oferă perspective asupra universului artistic și simbolic al oamenilor care au locuit cândva acest ținut.
Una dintre figurine se remarcă prin detaliile artistice.
“Din piesa
antropomorfă s-au conservat o parte a corpului, șezutul și un picior. Aceasta a
fost modelată manual din două suluri de lut, îmbinate între ele, într-o pastă
care conținea și pietricele și cioburi pisate. Suprafața este decorată cu linii
incizate și mici împunsături, realizate cu un instrument ascuțit. Se observă,
de asemenea, urme de lustruire și posibile urme de pictură, care urmează să fie
investigate prin analize microscopice”, precizează dr. Dan-Lucian Buzea, arheolog MNCR, membru în echipa de cercetare.
Deși fragmentară, piesa păstrează detalii care ne
apropie de modul în care aceasta a fost modelată cu mii de ani în urmă.
Fisurile din zona îmbinării oferă indicii despre modul de realizare și despre
transformările suferite de obiect în timp. Forma, decorul și textura lutului
devin astfel indicii prețioase pentru arheologi, care încearcă să reconstituie
atât tehnicile folosite, cât și locul acestor figurine în viața comunităților
preistorice.
Încadrarea culturală a figurinei nu este încă
stabilită cu certitudine. Potrivit observațiilor preliminare, aceasta ar putea
aparține eneoliticului final, atribuindu-se probabil culturii Coțofeni, fără a
fi exclusă nici cultura Cucuteni. Analizele viitoare și comparațiile cu alte
descoperiri vor contribui la clarificarea originii sale. Această etapă a
cercetării este esențială: fiecare detaliu poate aduce noi date despre
tehnicile de modelare, preferințele artistice și credințele comunităților din
urmă cu mii de ani.
Figurinele antropomorfe și zoomorfe sunt deosebit de
interesante deoarece oferă o perspectivă asupra felului în care oamenii
preistorici reprezentau ființele umane și animalele. Semnificația exactă a
acestor piese nu poate fi stabilită doar pe baza aspectului lor, însă ele
constituie mărturii valoroase ale creativității și îndemânării meșteșugarilor
preistorici.
Descoperirile readuc în atenție măiestria
comunităților eneolitice în prelucrarea lutului. Oamenii culturii
Cucuteni-Ariușd sunt cunoscuți mai ales pentru ceramica pictată, considerată
printre cele mai remarcabile realizări artistice ale preistoriei europene.
Vasele și figurinele modelate manual arată că lutul nu era folosit doar pentru
obiecte de uz cotidian, ci și pentru creații care puteau avea semnificații
simbolice.
Cercetările continuă, iar piesele vor fi studiate în
detaliu pentru a obține cât mai multe informații despre materialele și
tehnicile de realizare, precum și despre posibila decorare prin pictură. În
arheologie, descoperirile rareori oferă răspunsuri imediate. Uneori, tocmai un
obiect mic, păstrat fragmentar, ridică noi întrebări și îi ajută pe specialiști
să reconstituie, pas cu pas, o lume dispărută.
Un sit care păstrează urmele mai
multor milenii
Situl arheologic de la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul
Cetății”, aflat în apropierea satului Șoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, județul
Harghita, este unul dintre cele mai importante și complexe situri preistorice
din estul Transilvaniei. Primele informații despre acest loc datează de la
sfârșitul secolului al XIX-lea, iar în a doua jumătate a secolului XX,
arheologul Zoltán Székely a efectuat primele săpături arheologice. Începând din
1999, cercetările au fost reluate și continuate de Muzeul Național al
Carpaților Răsăriteni.
De-a lungul timpului, aici au fost descoperite
vestigii ale mai multor comunități preistorice, aparținând culturilor
Cucuteni-Ariușd-Tripolie, Bodrogkeresztúr, Coțofeni, Costișa-Ciomortan și
Wietenberg. Locuințele, ceramica pictată, uneltele, armele și obiectele cu
posibilă funcție rituală conturează imaginea unui loc în care comunități
diferite au trăit, au creat și și-au lăsat amprenta de-a lungul mai multor
milenii.
Fiecare campanie arheologică poate contura mai clar
imaginea trecutului. Dincolo de straturile de pământ și fragmentele de lut,
arheologia înseamnă și o încercare de a înțelege oamenii, gesturile și ideile
care au traversat timpul.
Cercetările arheologice din campania 2026 sunt în
desfășurare și se realizează cu finanțare din partea Ministerului Culturii,
prin Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice.
Cosmina Marcela Oltean
Consultant – dr. Dan-Lucian Buzea

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu