Începând din secolul al XIX-lea, când a luat ființă, și
până în prezent, Ateneul Român a devenit un simbol național și principalul
simbol cultural, de care se leagă numeroase evenimente decisive pentru cultura
țării noastre, dar și nume valoroase. Dincolo de orice altceva, Ateneul are o
istorie proprie ce se cuvine să o rememorăm, fie chiar și în linii mari, întrucât
face parte din identitatea noastră ca națiune. E o istorie scrisă cu
sacrificii, bazată pe vise, pe idealuri și speranță, de oamenii de mare valoare
ai secoleleor XIX-XX, și continuată până azi.
La începuturi
Mai ales în secolele XIX-XX, Ateneul Român a avut o mare
importanță pentru cultura românească. Aici au avut loc marile expoziții ale vremii, pe aici s-au perindat cei mai de seamă
oameni de litere, muzicieni și pictori români. Clădirea Ateneului, impunător străjuită de statuia
Luceafărului poeziei noastre, a fost
inaugurată în 1888, dar lucrările începuseră din 1866. Ideea în sine însă, este
și mai veche, aparținând unui grup de intelectuali ieșeni care, prezidat de
V.A. Urechia, întocmiseră prin anii 1860-1861 statutele unei societăți
,,exclusivamente literară și artistică’’. Apoi, în 1865, la București ia ființă
un așezământ cu o finalitate asemănătoare: o instituție națională de răspândire
a culturii. Din anul 1866, o dată cu începerea construcției sediului
Societății, apare ,,Revista Ateneului’’.
Ulterior, filiale ale Societății se vor înființa în principalele orașe ale
țării, cu scopul declarat de ,,unire spirituală a tuturor provinciilor țării’’.
Nume celebre
Cu ocazia conferințelor, pe la pupitrul Ateneului s-au
perindat, între alții, personalități precum Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail Kogălniceanu,
Alexandru Odobescu, V.A. Urechia, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale,
Nicolae Iorga, și lista numelor sonore poate continua. Pe de altă parte,
printre cei ce au pus în slujba Ateneului nu numai mulți ani de trudă, dar și o
parte din ființa lor se numără Constantin
Esarcu (1836-1898), V.A. Urechia
(1834-1901) și N. Kretzulescu
(1812-1900). Prin strădania lor, cu un larg sprijin popular, clădirea a fost
terminată în 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron.
Sub cupola Ateneului au evoluat, în concerte memorabile, cei
mai mari muzicieni ai lumii: G. Enescu,
Maurice Ravel, Dinu Lipatti, Arthur Rubinotein, David Oistrah, și alții.
Aici apar expuse, în mai multe rânduri, creațiile unor mari pictori, precum T. Aman, G. Tattarescu, N. Grigorescu, C.
Lecca, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, etc..
Centru național
de cultură
Ateneul era și este una dintre cele mai frumoase clădiri
ale Bucureștiului, un autentic centru național de cultură. În realizarea lui,
arhitectul Albert Galleron s-a bizuit și pe sugestiile unor reputați arhitecți
români ca Cerchez, Olănescu,
Cantacuzino și Mincu. Planul arhitectural al clădirii cuprinde
sala de concerte, sala de conferințe, sala dominând palatul cu dom circular,
săli de expoziții, de lectură, cabinete și un spațios foyer. Între
1933-1937, pictorul Costin Petrescu a realizat în incinta sălii de concerte o
frescă de dimensiuni monumentale, o încercare de sinteză grafică asupra
istoriei poporului român. Și Camil Ressu a fost solicitat pentru decorarea
cortinei, însă proiectul nu s-a mai realizat.
Debut la Ateneu
În mod surprinzător, și originile Uniunii Artiștilor Plastici
se leagă de Ateneu. În aprilie 1890, se constituie o nouă grupare artistică,
drept replică la modul scandalos în care fuseseră prezentate creațiile
artiștilor noștri la Expoziția Universală
de la Paris, cu un an înainte. Printre nemulțumiți, sculptorul Ion Georgescu și Ștefan
Ionescu-Valbudea, recompensați cu medalii de argint. Se impunea, deci,
crearea unei societăți care, între altele, să apere drepturile professionale
ale artiștilor. Propunerea i-a aparținut lui Ion Georgescu și cu 46 de membri fondatori și 18 membri onorifici, la 19 mai 1890, se
votau statutele Societății ,,Cercul
Artistic’’ (1890-1947). Întâia manifestare publică a Societății a avut loc
în iarna anului 1890, într-una din sălile Ateneului, cu o expoziție cuprinzând
112 picturi, 27 de acuarele, pasteluri și desene, și 23 de sculpturi, redate și
într-un catalog. Lucrările aparțin lui Ion Georgescu, Ștefan Ionescu-Valbudea,
Ștefan Luchian, Alpar, D. Serafim, N. Vermont, C. Pascaly, Titus Alexandrescu,
ș.a.. În anul următor, tot la Ateneu, noua expoziție a ,,Cercului Artistic’’,
mult mai închegată și mai omogenă valoric, atrage în mod deosebit atenția
presei.
Întrucât atunci, Ateneul era principalul centru cultural
al vremii, este de înțeles de ce toate evenimentele marcante, precum și numele
mari din istoria culturii noastre, cu
predilecție a artei, sunt strâns legate de numele acestuia. Începutul ,,Cercului
Artistic’’ este doar unul dintre exemple…
Cosmina Marcela OLTEAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu