Cinema / Câteva filme biografice din care sigur ai ceva de învățat

 The Dig (2021)

Regizat de Simon Stone, The Dig, film bazat pe romanul omonim a lui John Preston, publicat în 2007, spune povestea adevărată a lui Edith Pretty (Carey Mulligan), care îl angajează pe arheologul Basil Brown (Ralph Fiennes) pentru a săpa în misterioasele movile de pe proprietatea sa Sutton Hoo din sud-estul Suffolk, în 1937. Filmul este despre munca și recunoașterea venită târziu pentru Basil Brown, a cărui nume stă azi, alături de cel a lui Edith Pretty, în British Museum din Londra alături de una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din Anglia – o navă anglo-saxonă. În 1939, Pretty a donat toate descoperirile din situl de pe proprietatea ei, marelui muzeu.

Radioactive (2019)

Filmul regizat de Marjane Satrapi portretizează o emigrantă poloneză care ajunge cea mai importantă femeie-savant, cea care a revoluționat lumea, s-a impus în lumea savanților, dominată de bărbați, prima femeie profesor universitar la Universitatea din Paris - Marie Sklodowska-Curie, câștigătoare a premiului Nobel pentru Fizică în 1903. Curie, o femeie briliantă, curajoasă, modestă și onestă, a luptat din greu pentru a-și demonstra teoriile, deși în final a plătit cu propria sănătate prețul descoperiri sale.

Queen Marie of Romania (2019)

Un film istoric, biografic, o lecție despre ea - Maria, Regina României, personalitate marcantă pentru istoria țării noastre. Filmul, în regia lui Alexis Cahill, impresionează prin imagine, decoruri, costume și prin jocul actoricesc. Devastată de Primul Război Mondial și cufundată în controverse politice, România se mai sprijină doar pe puterea de influență a Reginei la Paris, ce caută recunoașterea internațională și duce negocierile de pace din 1919.

Alte filme biografice deosebite sunt A beautiful mind (2001), cu Russell Crowe, regia Ron Howard, The King’s Speech (2010), cu Colin Firth, regia Tom Hooper, Mar adentro (2004), un film tulburător cu Javier Bardem, regizat de cunoscutul Alejandro Amenábar, Finding Neverland (2004), a lui Marc Foster, cu Kate Winslet și Johnny Deep. O mini-serie remarcabilă este Tutankhamum, povestea arheologului Howard Carter și a celei mai importante descoperiri a sale, care a fascinat și continuă să fascineze egiptologii, arheologii și pe toți pasionații de arheologie. O altă mini-serie de excepție este Titanic: Blood and Steel (co-producție 2012), povestea construirii legendarului vas, cu accent pe partea de inginerie, efortul muncitorilor, pierderile umane și financiare din timpul construcției. Seria spune povestea de la conturarea ideii, a proiectului, până în punctul în care începe celebrul film a lui James Cameron, lansarea și plecarea din port. Seria cucerește audiența încă de la generic și coloană sonoră.

Cosmina Marcela OLTEAN

Mirela Iordache și “PLANETARIUM”, noul său proiect expozițional (Art Yourself Gallery, București)

Artista Mirela Iordache a studiat Arte Plastice, Patrimoniu Cultural și Restaurare la Universitatea din București (2002), apoi a urmat masterul Strategii de creaţie în pictură la UNArte Bucureşti (2014).

Activează profesional în Bucureşti, ca artistă și profesoară la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” din 2018. De asemenea, ea este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 2012.

Artista lucrează atât cu medii clasice cât și experimentale. Realizează lucrări picturale (clasice

și experimentale), gravură (lino, pointe sèche), colaj și fotografie. Stilul său pictural se împarte

între abstract și figurativ. Lucrările abstracte cuprind expresionism entropic și expresionism

abstract. În aria figurativă lucrează în stilul fotorealist și cel al neo-expresionismului.

Printre proiectele sale trecute se numără Entropomorfe (expoziții în 2014, 2016, 2017), Trans

ego (2015), Axis (2012-2013), Self (2012) și Arhitecturi imaginare (2012), însă lista

expozițiilor sale personale și colective este mai lungă.

Cel mai recent proiect expozițional al artistei, deschis recent și aflat în Galeria Art Yourself din

București până în 30 Aprilie, este Planetarium – o expoziție centrată pe abstracționism, forța

cromatică și lipsa totală a geometriei și a formei. Compozițiile artistei se concentrează pe gest,

pe starea de moment ce le generează, pe acum, pe culoare, tușă, materie, toate legate la nivel

imaginar prin concept.

“Abstractul este nonfigurativul absolut! O spunere în absența recognoscibilului, într-o negare a eikon-ului, o operă care nu poate fi citită în orizonturi de așteptare… Geometria, liniile drepte sunt absente. Forma este născută de gest, gestul de stare, iar starea și momentul dau unicitate! Tușă sau materie – sinuozități sfidând perpendicularitatea, un autodicteu urmărind fidel starea, exprimat în limbaj plastic. Gesturile și forma capătă trăsături kinetice, devin geografii ale imaginarului”, explică artista în argumentul expozițional ce însoțește proiectul Planetarium.

„Fiecare pânză nouă este o provocare, fragmente sau întreguri de răspuns la căutare. Este revelația unei clipe sau summumul a nesfârșite zile și nopți de frământare. Germinația ideii înspre gest, formă și culoare. Este esența povestitorului încapsulată într-o nouă exprimare plastică!”, mai adăuga Mirela.

Restul e dincolo e cuvinte, e pur vizual. Pentru a înțelege mai bine și mai mult, să privim lucrările sale de artă, adunate sub titlul prezentei expoziții.

Cele mai importante expoziții naționale de pictură ale Mirelei sunt:

2021, PLANETARIUM // Galeriile ArtYourself, București

2019, Antropogen // Galeriile Carol, Oradea

2018, Risipitori II // Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu - Quintusˮ, Ploiești

2018, Ne/ow Art // Castelul Cantacuzino, Bușteni

2017, Entropomorfe // Galeriile Carol, București

2016, Mirela Iordache // Muzeul de Artă Vizuală, Galați

2015, Squanderers // Galeria GO Art Projects, București

2013, Axis // Galeria ArtYourself, București    

            

Totodată, artista a fost prezentă într-o serie de expoziții colective la nivel național și internațional, precum:

2020, Salonul Național de Artă Contemporană / Centrul Artelor Vizuale, București

2020, Contemporania II [50 x 50] / Art Yourself Gallery, București

2018, Salonul Național de Artă Contemporană / Muzeul Național de Artă al României (MnaR), București

2017, Bienala Internațională de Pictură Chișinău / Muzeul de Artă Iași, Muzeul Național de Artă al Moldovei Chișinău

2017, Rétrospective de peinture contemporaine roumaine Paris – Bucarest / Espace culturel Christiane Peugeot, Paris

2016, Retrospectiva Soleil de L’Est la București / ARCUB, Sala Coloanelor,  București

2016, Art Safari – Pavilionul de Artă București / Palatul Dacia-România, București

2015, Soleil de L’Est: 20 ani de activitate / Institutul Cultural Român (ICR), București

2015, Bienala Internațională de Pictură Chișinău / Sala Brâncuși, Palatul Parlamentului, București

2014, UNArte la 150 de ani / Sala Dalles, Bucureşti                  

2013, Prezențe ale picturii contemporane românești în Franța / Institutul Cultural Român, București                                                                                         

2013, Triennale Européene de l’Estampe Contemporaine / Centrul Cultural, Rignac, Franţa       

 

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto – Mirela Iordache, cadre din atelier și lucrări de artă

Celebrele instalații “Luna” și “Marte”, ale cunoscutului artist britanic Luke Jerram, expuse zilele acestea în România

Rânduri de artă contemporană / Eveniment artistic inedit la Cluj-Napoca și Iași

Luke Jerram, originar din Bristol UK, a devenit foarte cunoscut în ultimii ani datorită instalațiilor „Gaia”, „Museum of the Moon” și „Mars”, sferele gonflabile uriașe amplasate in situ peste tot în lume, aduse fiecare și-n țara noastră. Jerram este un artist contemporan multidisciplinar foarte apreciat, care combină arta cu știința, realizând proiecte artistice uimitoare, foarte bine documentate științific. Practica sa se concretizează în instalații, sculpturi și proiecte artistice live. El găsește inspirație în complexitatea sistemului solar sau în viața cotidiană, redând recent sub forma unor sculpturi din sticlă virusul SARS-COV2 sau ilustrând simbolic, tot printr-o astfel de sculptură, vaccinul AstraZeneca, pentru a marca vaccinarea cu numărul 10 milioane în UK. A realizat doar 5 astfel de lucrări, măsurând 34cm diametru, care se vor licita în scop caritabil, sumele fiind apoi direcționate fondului global “Médecins Sans Frontières”, pentru combaterea efectelor pandemiei. O altă lucrare integrată acestui context este „In Memoriam”, un tribut adus tuturor lucrătorilor din domeniul medical și celor care au pierdut lupta cu boala.

Revenind la instalațiile ce se află acum în țara noastră, Luna și, pentru prima oară în România, Marte sunt instalații-eveniment expuse simultan în Iași și Cluj-Napoca, o premieră și pentru artistul britanic. Fiecare dintre noi am văzut deja pe rețelele sociale cel puțin o imagine a unei lucrări semnate de el și mulți poate nu și-au dat seama că este vorba de o instalație artistică. Vorbesc despre acele fotografii spectaculoase ilustrând Luna, planeta Marte sau Terra, amplasate în aer liber sau în interioare - săli ale unor instituții sau catedrale. “Museum of the Moon” a lui Jerram se află acum amplasată în grădina Palatului Culturii din Iași, unde a ajuns în data de 19 și rămâne până pe 28 martie, iar planeta Marte a cucerit zilele acestea centrului orașului Cluj-Napoca. Itinerarea celor două intalații artistice în România au loc în cadrul proiectului “Lights on Romania / The Light-Art Festival”, spijinit de Iulius Group și Palas Iași.

Luna

Toți cei care adoră să privească Luna ori să o fotografieze în toate fazele sale au avut ocazia în ultimul timp să se simtă mai aproape de ea, datorită instalației lui Jerram, care în țara noastră a mai fost expusă, pentru o zi, în curtea interioară a Palatului Banffy, sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, iar acum în fața Palatului Culturii din Iași, în cadrul evenimentului „Lights in the Park 2021”. Proiectul “Museum of the Moon”, unic în lume, a mai fost până acum prezentat în diferite locații din New York, Australia, India, Dubai, Austria, Anglia, Irlanda, Hong Kong, Danemarca, Franța, Olanda, Polonia, Italia, Canada, Ungaria, Finlanda, Spania, Belgia, Slovacia și nu numai, fiind admirată de peste 3 milioane de vizitatori, în cele peste 25 de țări în care a ajuns. Instalația măsoară 7m în diametru și e redată la o scără de 1:500.000, adică fiecare centimetru al lucrării corespunde în realitate unei distanțe de 5km pe Lună. În realizarea lucrării, artistul a folosit imagini furnizate de sateliții orbitali ai NASA.

Marte și Gaia

“Mars” este cea de-a treia lucrare din seria corpurilor cerești lansată de artist în 2018. Marte, a patra planetă de la Soare este, la fel ca Luna, o lucrare gonflabilă de 7m diametru, realizată la o scară de 1:1 milion, deci fiecărui centimetru al lucrării îi corespunde 10km din planeta roșie. Și “Gaia”, reprezentarea Pământului, a trecut pe la noi, fiind amplasată la Oradea în cadrul “FestiFall”, la intrarea în pasajul Palatului Vulturul Negru, în octombrie 2019. Având  dimensiunea amintită mai sus, planeta Pământ a fost creată folosindu-se de detaliile capturate de salteliții NASA. “Gaia” a ajuns apoi la Cluj-Napoca, în noiembrie 2019 și la Cărturești Carusel, în mai 2020.

O întâlnire cu instalațiile lui Jerram este o experiență unică pentru oricine și se poate compara, într-o mică măsură măcar, cu experiențele trăite în spațiu de astronomi. Dar cum majoritatea dintre noi nu vom ajunge vreodată acolo, aceasta e șansa unică de a ne afla pentru câteva clipe mai aproape de Lună, de Marte, ori să privim Terra ca un astronom.

Luke Jerram a prezentat astfel de proiecte pe aproape toate continentele, expunând în cele mai mari centre urbane ale lumii. În 2019, artistul a fost numit Fellow of Royal Astronomical Society din Marea Britanie, datorită contribuțiilor aduse domeniului și promovării acestuia în întreaga lume.

Foto și text - Cosmina Marcela OLTEAN

Eseu autobiografic. Proiecte și colaborări ce m-au ajutat să cresc profesional și să devin Eu, cea de azi

 Cosmina Marcela OLTEAN,

Moderator bază de date internațională MutualArt

Consultant artistic la Virtual Art Academy SUA

Redactor la New Genres, publicație internațională de artă contemporană

Redactor-șef adj. la Revista Luceafărul Botoșani, dep. Artă/Cultură

Redactor la TIMPUL, Condeiul Ardelean / colaborator la Informația Harghitei

 

Totul a început cu câțiva ani în urmă, prin 2011/2012, în cadrul Cenaclului literar Buna Vestire din Miercurea Ciuc, condus de poetul Ionel Simota, unde s-au întâmplat două lucruri importante pentru mine: mi-am aprofundat pasiunea pentru scris, descoperită în liceu, concretizată ulterior în activitatea mea de redactor cultural și mi-am pus în valoare grafica, realizând serii de ilustrații de carte ce au ajuns pe coperta și în interiorul mai multor volume de proză sau poeme, semnate de Ionel Simota, Ștefan Danciu, Ioan Roman, Tania Scurtu, Georgeta Mănilă și alții.

Îmi dau seama acum că mi-e greu să enumăr toate momentele trăite alături de Cenaclul Buna Vestire din Miercurea Ciuc pentru că voi uita, cu siguranță, să spun tot. Însă trebuie să subliniez încă din primele rânduri faptul că întâlnirea cu cenaclul, cu poetul Ionel Simota și cu scriitorul Ștefan Danciu a avut un impact mare asupra mea și a formării mele ulterioare. Poetul Ionel Simota mi-a încurajat, susținut și valorificat mereu grafica. Dacă aceasta se află azi pe coperta și în interiorul unui mare număr de volume, i se datorează. Scriitorul și jurnalistul Ștefan Danciu a fost cel care a pus temelia activității mele de redactor. I-am mărturisit la un moment dat cât de mult îmi place să scriu articole de artă și despre evenimente culturale. Mi-a răspuns simplu și direct „Scrie!”. Domnia sa mi-a facilitat publicarea primelor articole în jurnalul independent Informația Harghitei, redacție în care domnia sa a activat foarte mulți ani. În continuare gândul meu se îndreaptă, în mod firesc, către redactorul-șef al jurnalului, dl. Mihail Groza, care poate fără să știe m-a susținut la fel de mult și m-a încurajat enorm cu publicarea fiecărui articol. În Informația Harghitei am debutat ca redactor, iar mulțumirile mele față de redactorul-șef și întreaga echipă redacțională sunt infinite. Mereu am crezut că trebuie să devin artist, însă alături de colectivul acestui ziar mi-am dat seama de ceea ce trebuie să fac de fapt. 

Apoi m-am îndreptat spre Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, unde am ales specializarea Istoria și teoria artei, specializare care presupunea multă lectură și redactare de texte. Pentru că scriam deja și publicam articole despre artă și evenimente culturale de aproape 2 ani, am simțit asta un mare avantaj. În mediul academic al UNAGE am evoluat enorm, având privilegiul de a mă forma sub îndrumarea unor profesori deosebiți. Prin programe și diferite proiecte am ajuns și în universitățile de arte din București și Cluj-Napoca. Într-un fel am fost și artist, măcar într-o mică măsură. Însă după 5 ani de studii universitare artistice, participări la conferințe, simpoziane de artă și jurnalism, diferite alte activități în domeniul istoriei artei și întâlnirea cu mari personalități din domeniul cultural și cel jurnalistic, gândesc altfel – nu sunt artist în adevăratul sens al cuvântului, dar am învățat să fiu teoretician al artei și să scriu despre artă, artiști și oameni de cultură. Asta știu sigur că pot să fac bine – să identific oameni și evenimente demne de a deveni subiectul unui articol sau interviu, demne de a fi consemnate și arhivate. La 8 ani de la publicarea primului articol în Informația Harghitei, timp în care am studiat, scris și publicat continuu, încă învăț – să gândesc și să scriu mai bine! Nu voi uita niciodată că baza a ceea ce sunt azi și “rădăcinile” mele profesionale vin din Miercurea Ciuc, de la Cenaclul Buna Vestire și redacția Informația Harghitei. Am spus asta cu fiecare ocazie și o voi spune mereu. Multe și sincere mulțumiri tuturor celor ce mi-au susținut și încă îmi susțin activitatea!

O lansare de carte, o întâmplare fericită – un punct de plecare pentru mine

Povestea mea alături de Cenaclul Buna Vestire Miercurea Ciuc a început la o lansare de carte din 2011, organizată de Centrul Cultural Toplița, pe atunci cu sediul în Castelul Urmanczy. Cea care m-a invitat atunci la eveniment a fost prietena mea Mariana Roșca, o tânără care la rândul ei s-a făcut remarcată prin talentul de a compune versuri și care era colaboratoare a cenaclului. Ea a fost cea care m-a pus în contact cu cenaclul.

Așadar prima mea întâlnire cu poetul Ionel Simota, cu versurile domniei sale și cu alți membri ai cenaclului, care l-au însoțit atunci, precum scriitorul Ștefan Danciu, s-a petrecut la castel. A fost o zi memorabilă pentru mine deoarece, fără să știu atunci, de acolo s-au ramificat multe întâmplări fericite pentru dezvoltarea mea. Mereu îmi voi aminti cu drag, nu doar pentru oportunitatea de a cunoaște mari oameni de cultură pentru Harghita, care ne reprezintă la nivel național și internațional, ci și pentru că, fără să știu atunci, astfel avea să înceapă o frumoasă poveste de prietenie și multe colaborări ce au dat roade. Am primit apoi invitația de a participa la activitățile din Miercurea Ciuc ale cenaclului. La primele evenimente am participat strict în calitate de spectator, iar la întâlnirile din cenaclu, ca martor al celor mai noi gânduri așternute pe hârtie de scriitori. Îmi amintesc la fel de bine prima impresie pe care mi-a dat-o Gheorghe Filip, moderatorul acestor evenimente și talentat epigramist, care m-a surprins prin talentul său oratoric, prin emoția și căldura din cuvintele cu care făcea prezentările. În cadrul cenaclului i-am cunoscut apoi pe fiecare îndeaproape. Nu îmi mai amintesc exact contextul în care am început să discutăm despre grafica mea, însă în scurt timp am devenit un fel de grafician al cenaclului, iar poetul Ionel Simota a fost cel care mi-a pus cel mai mult în valoare această calitate, sugerându-mi ca la evenimente literare organizate de cenaclu să încropesc câte o mică expoziție cu ilustrații de carte. Nu mai știu numărul expozițiilor realizate astfel, însă mi s-a dat ocazia mereu de a aduce o contribuție din punct de vedere vizual publicului adunat pentru literatură.

Între 2011-2014 am realizat mai multe serii de astfel de ilustrații și numeroase expoziții în Toplița (Casa de Cultură și Biblioteca Municipală), la Liceul Miron Cristea, Subcetate, în Miercurea Ciuc (Cercul Militar), Băile Tușnad (Hotel Tușnad) și Cluj-Napoca (Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga). Toate au fost importante pentru mine în acel moment, însă ultima enumerată, cea de la BCU Cluj, a avut o mai mare importanță și anvergură. Expoziția din Cluj a fost posibilă tot prin intermediul cenaclului, unde am ajuns cu Ionel Simota și Ștefan Danciu, care și-au prezentat cele mai noi volume în cadrul unui eveniment. Atunci am discutat cu dr. Dan Brudașcu, directorul BCU, despre o posibilă expoziție de grafică acolo. La scurt timp, proiectul s-a materializat. Din 2014, momentul admiterii la UNAGE Iași, m-am concentrat aproape integral pe activitatea de redactor, publicând în diverse volume alături de alți autori, în mai multe reviste de cultură și istoria artei, naționale și internaționale.

Prin intermediul doamnei prof. Doina Dobrean (Liceul Miron Cristea, Subcetate), care mereu m-a sprijinit și m-a invitat să scriu cu mai multe ocazii în volume și reviste, am ajuns să scriu în volumele colective ale Cenacului la distanță din Iași, coordonat de prof. Ana Dumitrescu și prof. Ion Oprea, iar prin acest cenaclu am ajuns apoi în redacția Revistei de cultură Luceafărul, din Botoșani, a d-lui Ion Istrate. La Luceafărul am activat ca redactor în departamentul Artă/Cultură între 2014-2016, iar din 2017/prezent dl director Ion Istrate mi-a oferit cu generozitate funcția de redactor-șef adjunct al departamnetului cultural. Din 2016 sunt redactor cultural și la Condeiul Ardelean din Sfântu-Gheorghe, condus de Doru Decebal Feldiorean, căruia trebuie să-i mulțumesc pentru atenția cu care mi-a valorificat mereu articolele. De aici încolo, din dorința de a evolua continuu, mi-am mai căutat câteva posibilități. Între 2016-2018 am scris și pentru Revista universitară EduSoft, condusă de lect.univ.dr. Bogdan Pătruț (Universitatea A.I. Cuza, Iași) și în publicația academică internațională LiBRI, editată tot de Bogdan Pătruț.

Eu, cea de azi

De anul trecut am început să scriu pentru TIMPUL, prestigioasa revistă de cultură, fondată în 1876 de Mihai Eminescu, I.L. Caragiale și Ioan Slavici, și la Revista Cadran, condusă de Nicolae Băciuț, apărută sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Târgu-Mureș.

În prezent public ocazional în TIMPUL, Cadran, Informația Harghitei și permanent în Luceafărul și Condeiul Ardelean, iar activitatea mea zilnică se desfășoară exclusiv internațional, pe 3 contracte ce au legătură cu arta, la care țin foarte mult. Sunt moderator în baza de date internațională MutualArt (o importantă platformă/arhivă cu cele mai noi și complete informații din lumea artei și piața de artă, actualizată zilnic), în departamentul Rezultate Licitații, redactor la New Genres SUA, publicație de artă contemporană și consultant artistic la Virtual Art Academy SUA, pentru care scriu materiale sub formă de lecții de artă și istoria artei. Iar pentru viitor îmi doresc să evoulez cât mai mult și cât mai bine în acest domeniu al artei și culturii românești, să dezvolt tot ce am realizat până acum și să reușesc cumva să las o urmă. E tot ce-mi doresc. Asta încerc zilnic prin munca mea. Dar nu voi uita niciodată unde a început totul și oamenii care m-au susținut în ascensiunea mea. Tuturor, un mare și sincer “Mulțumesc!”