Matei Bejenaru: “diapozitiv_02” – Studii asupra materialității imaginii fotografice

Unul dintre cei mai proeminenți reprezentanţi ai artei contemporane din România, Matei Bejenaru prezintă un nou proiect expozițional, bazat pe o amplă cercetare începută în 2019, care se concretiza în 2020 într-un produs cultural la SwitchLab București: expoziția “DIAPOZITIV”. Proiectul a fost prezentat în ianuarie 2023 și în spațiul Galeriei Aparte a UNAGE.

Profesor de fotografie și artă video la Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte “George Enescu” din Iași, Matei Bejenaru investighează aspecte legate de materialitatea mediului fotografic.

În noiembrie 2023, artistul aduce publicului noi rezultate din cadrul acestei cercetări în expoziția “diapozitiv_02”, curatoriată și în 2020 și acum de Conf. Univ. Dr. Cristian Nae, teoretician și critic de artă. Proiectul e deschis vizitării până pe 14 ianuarie 2024 la Borderline Art Space, Iași.

Proiectul este o analiză asupra materialității mediului fotografic, folosind în acest scop dispozitivele de proiecție și proiectoare carusel de diapozitive, ca elemente ce dau o dimensiune sculpturală fotografiei. Ecranele de mari dimensiuni, proiectoarele și publicul crează împreună o situație vizuală imersivă ce presupune un exercițiu de reflecție asupra limitelor unui mediu.

“Cea mai recentă iterație a proiectului diapozitiv, inițiat de Matei Bejenaru în perioada 2019-2020, readuce în discuție relația dintre privirea fotografică și privirea umană sub forma unei meditații asupra condiției imaginii fotografice produse analogic într-o societate inundată de supraabundența imaginilor digitale. El continuă astfel un proiect mai amplu de cercetare a specificității mediului fotografic prin intermediul unei arheologii materiale a dispozitivelor tehnologice, precum și a limbajului și modurilor de a percepe asociate acestor aparate. (…)

Secvențialitatea și fragmentarea percepției, generate de succesiunea cadrelor asemeni unui montaj cinematic, impune juxapuneri ale planurilor, comparații și translații ale formei și culorii, care sfârșesc în a prezenta realitatea drept o compoziție abstractă. Redusă la elementele de comunicare vizuală primare, realitatea nu pare a mai condiționa privirea, ci a fi generată de aceasta. Dispozitivul fotografic co-determină astfel construcția spectatorului în procesul de subiectivizare specific experienței estetice și construcția realității prin intermediul imaginii.

Regularitatea metronomică specifică proiectorului de diapozitive este la rândul său augmentată sonor, transformând aparatul de proiecție într-un element sculptural, demers care însoțește și potențează conceptualizarea diapozitivului însuși ca imagine materială, deopotrivă translucentă atunci când este proiectată și opacă atunci când se află arhivată. Astfel, diapozitiv_02 devine o instalație artistică imersivă, care asumă nu doar rolul didactic explicit, specific analizei conceptuale, ci și pe cel acordat dispozitivelor de Giorgio Agamben: orice asamblaj care are capacitatea de a capta, orienta, determina, intercepta, modela, controla gesturile, comportamentele, opiniile și discursurile ființelor vii. În acest sens, el este deopotrivă poetic – prin nostalgia pe care o proiectează – și politic, prin implicațiile sale asupra modului în care tehnologia captează, canalizează și limitează subiectivitatea privitorului.

Risc să afirm că, proiectând un timp anacronic în condiția digitală a temporalității noastre prezente, mereu sincronizate, proiectele fotografice ale lui Matei Bejenaru nu generează doar o experiență estetică, ci și o experiență a libertății”– Cristian Nae, fragmente din argumentul curatorial.

Cum spuneam anterior, proiectul Diapozitiv era prezentat în spațiul SwitchLab din București, în octombrie 2020.

Curatorul Cristian Nae nota atunci că “proiectul DIAPOZITIV (parte a unei viitoare serii fotografice mai ample) analizează limitările și virtuțile unei tehnologii de reproducere a imaginii fotografice deja vetuste – proiecțiautilizând un carusel de diapozitive. Prin acest nou proiect, Matei Bejenaru abordează fotografia ca obiect sculptural: sunetul caruselului, prezența sa spațială, dimensiunea monumentală aimaginilor se conjugă oferind spectatorului experiența senzorială a unei priviri haptice. (…) Cu minuțiozitate și rigoare, Matei Bejenaru articulează aici un laboratorde analiză al fotografiei înțeleasă atât ca obiect fenomenologic cât și ca <obiect teoretic>, descris de autori precum Mieke Bal sau Rosalind Krauss ca o formă discursivă situată încâmpul culturii vizuale contemporane alături de alte medii și genuri artistice cu care aceastacomunică și se intersectează. Evocând vocabularul retro-avangardei, Proiectul DIAPOZITIV disecă cu rigoarea specifică limbajului artei conceptuale elementele care compun aparatul fotografic, inventariază genuri fotografice, tehnici de încadrare și focalizare, spectrul cromatic,montajul și abstracția geometrică, ce se succed într-o falsă istorie comprimată a fotografiei analogice. Spectatorul este astfel angrenat într-un eveniment deopotrivă didactic, poetic și performativ, în care artistul gestionează aparatele de proiecție și controlează timpul necesarprivirii pentru a se familiariza cu propria sa condiție fotografică. Dincolo de dimensiunea saculturală, pentru Matei Bejenaru imaginea fotografică este însă și mister: în unele cadre, elemente suprarealiste precum cortina neagră descoperită în mijlocul pădurii sugerează faptul că explorarea privirii reprezintă, pentru artist, și un exercițiu de subiectivizare”.

Biografie și parcurs artistic

Matei Bejenaru, originar din Suceava, activează în Iaşi ca artist vizual și cadru didactic. Este absolvent al Institutului Politehnic din Iaşi (promoția 1988) şi al Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, secţia Pictură (1996). Din 1999 predă fotografie şi artă video la Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi. Este fondator şi director artistic al Bienalei de Artă Contemporană Periferic din Iaşi (între 1997 şi 2008). Este membru fondator al Asociaţiei Vector din Iaşi, fiind şi preşedintele instituţiei în perioada 2001-2011).

Între 2003 şi 2007 a fost directorul artistic al Galeriei Vector din Iaşi. În aceeaşi perioadă iniţia şi manageria proiectul de cultură socială cARTier, realizat împreună cu colegi din Asociaţia Vector. În anul universitar 2011-2012 a fost profesor invitat la Université du Québec à Montréal (Canada). În proiectele artistice din ultimii ani, prin fotografie și filme video, investighează materialitatea mediului fotografic și politicile de reprezentare în formatul documentar. Folosind platforma tehnologică specifică imaginilor analogice, statice sau dinamice, artistul aduce în prim plan procesul fotografic ca martor al crizei singularității și al angajamentului artistic. Colaborează cu Galeria Anca Poterasu (București).

Lista expozițiilor personale este lungă, iar cea a expozițiilor de grup și mai lungă. Aici este o selecție a expozițiilor personale, exceptând proiectele menționate mai sus:

2021 – Print, Galeria ARTEP Iași, curator: Cristian Nae

2020 – Diapozitiv, Galeria SwitchLab București, curator: Cristian Nae

2019 – Same Histories, Spinnerei Galerie Leipzig (Germania), curator: Cristina Stoenescu

2018 – Prut, Galeria Arts et essay, Rennes (Franța), curator: Bruno Elisabeth

2018 – Prut, imagine și teritoriu, Galeria Victoria Iași, Muzeul Țăranului Român București, curator: Cristina Stoenescu

2018 – Reflector, Galeria apARTe Iași, curator: Anca Mihuleț

2016 – Pasii, cuvintele și obișnuitul, Galeria Anca Poterasu, Bucuresti, curatoare: Anca Mihulet

2014 – Songs for a better future, Laaktheater Haga (NL), curator: Reka Deuten Makkai

2013 – Proiecte, Muzeul Judetean Bacău (RO), curator: Carmen Istrate

2013 – “Proiecte 1993-2000”, Tranzit Iaşi, curator: Livia Pancu

2013 – “De la artele plastice la artele vizuale” (împreună cu Dumitru Oboroc), Salonul de proiecte Bucureşti, curatoare: Magda Radu & Alexandra Croitoru

2013 – “De la A la B”, Galeria Cupola Iaşi

2012 – „Life into Art / Art into Life”, The Artery Gallery, North Adams (Massachussets, SUA), curator: Izabel Galliera

2011 – “Lupta cu inerţia”, Galeria Andreiana Mihail, Bucureşti

2011 – “Projecte 2008-2010”, Galeria de Arta Contemporană a Muzeului Brukenthal Sibiu, curatori: Liviana Dan şi Anca Mihuleţ

2009 – “M3 – Muncă, Memorie, Mişcare”, Galeria Cupola Iaşi

2009 – “Double Stéreo”, Galeria ERSEP Tourcoing (F) (împreună cu Yves Robuschi), curatori: Ivan Polliart & Christelle Manfredi

2007 – „Ghid de călătorie”, Galeria Posibilă, Bucureşti

2005 – „Ghid de călătorie”, Insert de artist în revista IDEA, Cluj

2005 – „Strawberry Fields Forever”, Galeria Nouă, Bucureşti, curator: Aurora Dediu

2002 – “Salut / Ave Bachtalo”, Galeria Offspace Viena (A)

2002 – “Mehr Chancen Fur Unsere Jugend”, Kulturkontakt Gastatelier, Viena (A).

Vă invităm să descoperiți mai multe despre artist vizitând:

https://www.mateibejenaru.net/diapozitiv_ro.html

și https://www.photographyinflux.ro/diapozitiv-matei-bejenaru/ 

Foto, Borderline Art Space

Martyna Benedyka și paradoxul sublimului

În perioada 27 iunie-18 iulie, în Iași se poate vizita expoziția “The sublime” a artistei Martyna Benedyka, etalată în incinta Galeriilor “Dan Hatmanu”, din Pasajul Hala Centrală.

Artista și curatoarea expoziției ne dezvăluie aspecte legate de conceptul și filozofia din spatele acestui nou proiect expozițional.

“Conceptul de sublim în estetica filozofică și în istoria artei este înțeles în principal ca o calitate a măreției. Edmund Burke, un filozof de origine irlandeză, a susținut că sublimul este cea mai puternică experiență. El a susținut, de asemenea, că sublimitatea și frumusețea se exclud reciproc. Burke și-a prezentat teoria potrivit căreia obiectele frumoase sunt mici și delicate, iar cele sublime sunt întunecate și terifiante. Fascinată de acest concept, am ales o serie de picturi de dimensiuni diferite care ating teme de monumentalitate ca o aură de măreție și mici frumuseți din viața noastră care sunt inseparabile de fragilitatea lor. Una dintre sursele sublimității este infinitul”, subliniază artista.

“Explorând infinitul, experimentăm un sentiment mai profund, adesea de neuitat, de uimire. Aici, infinitul este realizat prin compoziții decupate, întuneric, repetiție și potențialul de a evoca un amestec de emoții și sentimente în privitor. Potrivit lui Burke, frumusețea aduce relaxare, iar sublimitatea aduce tensiune. Paradoxul sublimului apare atunci când găsim pacea în lucrurile care ne copleșesc. Ambele ne captivează, în ciuda pericolelor. Am decis să exprim sublimul și infinitul, referindu-mă la simțul și puterea imaginii în lumea reală. Privând-o de detalii, o selecție destul de enigmatică de picturi evocă noțiuni despre sublim ca experiență estetică și o viziune monumentală care lovește privitorul cu putere și ridică întrebarea fără margini dacă sublimul în artă poate coexista cu frumusețea”, mai aflăm de la Martyna Benedyka.

“Expoziția personală The sublime aparținând artistei Martynei Benedyka problematizează coexistența conceptelor de sublim și frumos, sub forma unei experiențe vizuale a cărei tensiuni latente este generată de relația paradoxală dintre aceste două noțiuni. Martyna creionează un (mono-/dia-)log minimalist, ascetic între formele stilizate care subminează, ca un act de rebeliune, limitele spațiului expozițional prin amplasarea lucrărilor fie la periferia pereților galeriei, fie într-unul dintre ungherele ei, fie pe socluri care le atribuie un caracter de obiect - instalație. Lucrările artistei trădează fragmente de chipuri și clădiri care creează o unitate de factură stilistică și cromatică”, transmite Asist. univ. dr. Ioana Palamar, curator al expoziției.

Despre artistă

Martyna Benedyka este artist vizual, fotograf și soprană. Lucrând cu o gamă largă de medii artistice, inclusiv pictură, film, fotografie digitală, colaj, instalație, artă video și sonoră, ea se concentrează pe existența umană, pe voce și identitate, natură și viața clandestină a obiectelor.

A studiat artă și design la Gray's School of Art din Scoția și a absolvit în 2014 cu distincția “First Class BA (Hons) degree in Fine Art Painting”. A expus în Marea Britanie, Italia, Germania, Irlanda, Polonia, Cehia, România, Estonia, Elveția, Coreea de Sud, Canada și SUA.

O lucrare a ei a fost aleasă de Federation of British Artists for the Futures - cel mai mare studiu anual din Marea Britanie asupra artei figurative contemporane emergente la Mall Galleries, Londra. Printre proiectele recente se numără: Photo Romania Festival, Classix Festival, DongGang Photo Festival, Coreea de Sud și De Structura Project, Estonia.

Este membră a Futures Photography, Amsterdam și se specializează în muzică veche și clasică. Mai multe despre proiect, dar și despre alte proiecte ale ei, se pot consulta pe website-ul - https://martynabenedyka.com/ .

Fotografii - Martyna Benedyka

>> EN

Martyna Benedyka: The Sublime

SOLO SHOW / 27 June - 18 July 2023 at Dan Hatmanu Gallery

The exhibition "The sublime" by artist Martyna Benedyka, is on display at "Dan Hatmanu" Gallery, in the Central Hall Passage. The art project is ongoing between June 27 - July 18.

The artist and the curator reveal us the aspects related to the concept and the philosophy behind this new art project.

“The concept of the sublime in philosophical aesthetics and art history is mainly understood as the quality of greatness. Edmund Burke, an Irish-born philosopher, claimed that the sublime is the most powerful experience. He also argued that sublimity and beauty were mutually exclusive. Burke presented his theory that beautiful objects are small and delicate, while sublime ones are dark and terrifying. Fascinated by this concept, I have chosen a series of different-sized paintings which touch on themes of monumentality as an aura of greatness, and little beauties in our lives that are inseparable from their fragility. One of the sources of sublimity is infinity”, we learn from the artist.

“Exploring the infinite, we experience a deeper, often unforgettable, sense of wonder. Here, the infinity is realized through cropped compositions, blackness, repetition, and the potential to evoke a mixture of emotions and feelings in the viewer. According to Burke, beauty brings relaxation and sublimity brings tension. The paradox of the sublime arises when we find peace in the things that overwhelm us. Both captivate us, despite the dangers. I decided to express the sublime and the infinite, referring to the sense and power of the image in the real world. Depriving it of details, a rather enigmatic selection of paintings evoke notions of the sublime as an aesthetic experience and a monumental vision that strikes the viewer with power and raises the boundless question of whether the sublime in art can coexist with beauty”, adds Martyna.

“The personal exhibition The sublime problematizes the coexistence of the concepts of sublime and beautiful, in the form of a visual experience whose latent tensions are generated by the paradoxical relationship between these two notions. Martyna pencils a minimalist, ascetic (mono-/dia-) dialogue between stylized forms that undermines, as an act of rebellion, the limits of the exhibition space by placing the works either on the periphery of the gallery walls, or in one of its corners, or on plinths that assigns them an object - facility character. The artist's works betray fragments of faces and buildings that create a unity of stylistic and chromatic invoice”, sais Asist. university Dr. Ioana Palamar, curator of the exhibition.

About the artist

Martyna Benedyka is a visual and sound artist, photographer and coloratura soprano. Working in a wide range of media including painting, film and digital photography, collage, installation, video and sound art, she focuses on human existence, voice and identity, nature and the clandestine life of objects.

She studied Art and Design at the Gray’s School of Art in Scotland, UK and graduated with a First Class BA (Hons) degree in Fine Art Painting in 2014. She has exhibited in the UK, Italy, Germany, Ireland, Poland, Czechia, Romania, Estonia, Switzerland, South Korea, Canada and the USA.

Her work has been chosen by the Federation of British Artists for the Futures - UK’s largest annual survey of emerging contemporary figurative art at the Mall Galleries, London, among others. Recent projects include: Photo Romania Festival (winner 2022), Classix Festival (winner 2022), DongGang Photo Festival, South Korea (winner 2022-23), or De Structura Project, Estonia (winner 2022-23).

She is a member of Futures Photography, Amsterdam, NL (winner 2022). She specializes in early and classical music.

More about this and other of her projects, here - https://martynabenedyka.com/

Eseu autobiografic. Proiecte și colaborări ce m-au ajutat să cresc profesional și să devin Eu, cea de azi

 Cosmina Marcela OLTEAN,

Moderator bază de date internațională MutualArt

Consultant artistic la Virtual Art Academy SUA

Redactor la New Genres, publicație internațională de artă contemporană

Redactor-șef adj. la Revista Luceafărul Botoșani, dep. Artă/Cultură

Redactor la TIMPUL, Condeiul Ardelean / colaborator la Informația Harghitei

 

Totul a început cu câțiva ani în urmă, prin 2011/2012, în cadrul Cenaclului literar Buna Vestire din Miercurea Ciuc, condus de poetul Ionel Simota, unde s-au întâmplat două lucruri importante pentru mine: mi-am aprofundat pasiunea pentru scris, descoperită în liceu, concretizată ulterior în activitatea mea de redactor cultural și mi-am pus în valoare grafica, realizând serii de ilustrații de carte ce au ajuns pe coperta și în interiorul mai multor volume de proză sau poeme, semnate de Ionel Simota, Ștefan Danciu, Ioan Roman, Tania Scurtu, Georgeta Mănilă și alții.

Îmi dau seama acum că mi-e greu să enumăr toate momentele trăite alături de Cenaclul Buna Vestire din Miercurea Ciuc pentru că voi uita, cu siguranță, să spun tot. Însă trebuie să subliniez încă din primele rânduri faptul că întâlnirea cu cenaclul, cu poetul Ionel Simota și cu scriitorul Ștefan Danciu a avut un impact mare asupra mea și a formării mele ulterioare. Poetul Ionel Simota mi-a încurajat, susținut și valorificat mereu grafica. Dacă aceasta se află azi pe coperta și în interiorul unui mare număr de volume, i se datorează. Scriitorul și jurnalistul Ștefan Danciu a fost cel care a pus temelia activității mele de redactor. I-am mărturisit la un moment dat cât de mult îmi place să scriu articole de artă și despre evenimente culturale. Mi-a răspuns simplu și direct „Scrie!”. Domnia sa mi-a facilitat publicarea primelor articole în jurnalul independent Informația Harghitei, redacție în care domnia sa a activat foarte mulți ani. În continuare gândul meu se îndreaptă, în mod firesc, către redactorul-șef al jurnalului, dl. Mihail Groza, care poate fără să știe m-a susținut la fel de mult și m-a încurajat enorm cu publicarea fiecărui articol. În Informația Harghitei am debutat ca redactor, iar mulțumirile mele față de redactorul-șef și întreaga echipă redacțională sunt infinite. Mereu am crezut că trebuie să devin artist, însă alături de colectivul acestui ziar mi-am dat seama de ceea ce trebuie să fac de fapt. 

Apoi m-am îndreptat spre Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, unde am ales specializarea Istoria și teoria artei, specializare care presupunea multă lectură și redactare de texte. Pentru că scriam deja și publicam articole despre artă și evenimente culturale de aproape 2 ani, am simțit asta un mare avantaj. În mediul academic al UNAGE am evoluat enorm, având privilegiul de a mă forma sub îndrumarea unor profesori deosebiți. Prin programe și diferite proiecte am ajuns și în universitățile de arte din București și Cluj-Napoca. Într-un fel am fost și artist, măcar într-o mică măsură. Însă după 5 ani de studii universitare artistice, participări la conferințe, simpoziane de artă și jurnalism, diferite alte activități în domeniul istoriei artei și întâlnirea cu mari personalități din domeniul cultural și cel jurnalistic, gândesc altfel – nu sunt artist în adevăratul sens al cuvântului, dar am învățat să fiu teoretician al artei și să scriu despre artă, artiști și oameni de cultură. Asta știu sigur că pot să fac bine – să identific oameni și evenimente demne de a deveni subiectul unui articol sau interviu, demne de a fi consemnate și arhivate. La 8 ani de la publicarea primului articol în Informația Harghitei, timp în care am studiat, scris și publicat continuu, încă învăț – să gândesc și să scriu mai bine! Nu voi uita niciodată că baza a ceea ce sunt azi și “rădăcinile” mele profesionale vin din Miercurea Ciuc, de la Cenaclul Buna Vestire și redacția Informația Harghitei. Am spus asta cu fiecare ocazie și o voi spune mereu. Multe și sincere mulțumiri tuturor celor ce mi-au susținut și încă îmi susțin activitatea!

O lansare de carte, o întâmplare fericită – un punct de plecare pentru mine

Povestea mea alături de Cenaclul Buna Vestire Miercurea Ciuc a început la o lansare de carte din 2011, organizată de Centrul Cultural Toplița, pe atunci cu sediul în Castelul Urmanczy. Cea care m-a invitat atunci la eveniment a fost prietena mea Mariana Roșca, o tânără care la rândul ei s-a făcut remarcată prin talentul de a compune versuri și care era colaboratoare a cenaclului. Ea a fost cea care m-a pus în contact cu cenaclul.

Așadar prima mea întâlnire cu poetul Ionel Simota, cu versurile domniei sale și cu alți membri ai cenaclului, care l-au însoțit atunci, precum scriitorul Ștefan Danciu, s-a petrecut la castel. A fost o zi memorabilă pentru mine deoarece, fără să știu atunci, de acolo s-au ramificat multe întâmplări fericite pentru dezvoltarea mea. Mereu îmi voi aminti cu drag, nu doar pentru oportunitatea de a cunoaște mari oameni de cultură pentru Harghita, care ne reprezintă la nivel național și internațional, ci și pentru că, fără să știu atunci, astfel avea să înceapă o frumoasă poveste de prietenie și multe colaborări ce au dat roade. Am primit apoi invitația de a participa la activitățile din Miercurea Ciuc ale cenaclului. La primele evenimente am participat strict în calitate de spectator, iar la întâlnirile din cenaclu, ca martor al celor mai noi gânduri așternute pe hârtie de scriitori. Îmi amintesc la fel de bine prima impresie pe care mi-a dat-o Gheorghe Filip, moderatorul acestor evenimente și talentat epigramist, care m-a surprins prin talentul său oratoric, prin emoția și căldura din cuvintele cu care făcea prezentările. În cadrul cenaclului i-am cunoscut apoi pe fiecare îndeaproape. Nu îmi mai amintesc exact contextul în care am început să discutăm despre grafica mea, însă în scurt timp am devenit un fel de grafician al cenaclului, iar poetul Ionel Simota a fost cel care mi-a pus cel mai mult în valoare această calitate, sugerându-mi ca la evenimente literare organizate de cenaclu să încropesc câte o mică expoziție cu ilustrații de carte. Nu mai știu numărul expozițiilor realizate astfel, însă mi s-a dat ocazia mereu de a aduce o contribuție din punct de vedere vizual publicului adunat pentru literatură.

Între 2011-2014 am realizat mai multe serii de astfel de ilustrații și numeroase expoziții în Toplița (Casa de Cultură și Biblioteca Municipală), la Liceul Miron Cristea, Subcetate, în Miercurea Ciuc (Cercul Militar), Băile Tușnad (Hotel Tușnad) și Cluj-Napoca (Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga). Toate au fost importante pentru mine în acel moment, însă ultima enumerată, cea de la BCU Cluj, a avut o mai mare importanță și anvergură. Expoziția din Cluj a fost posibilă tot prin intermediul cenaclului, unde am ajuns cu Ionel Simota și Ștefan Danciu, care și-au prezentat cele mai noi volume în cadrul unui eveniment. Atunci am discutat cu dr. Dan Brudașcu, directorul BCU, despre o posibilă expoziție de grafică acolo. La scurt timp, proiectul s-a materializat. Din 2014, momentul admiterii la UNAGE Iași, m-am concentrat aproape integral pe activitatea de redactor, publicând în diverse volume alături de alți autori, în mai multe reviste de cultură și istoria artei, naționale și internaționale.

Prin intermediul doamnei prof. Doina Dobrean (Liceul Miron Cristea, Subcetate), care mereu m-a sprijinit și m-a invitat să scriu cu mai multe ocazii în volume și reviste, am ajuns să scriu în volumele colective ale Cenacului la distanță din Iași, coordonat de prof. Ana Dumitrescu și prof. Ion Oprea, iar prin acest cenaclu am ajuns apoi în redacția Revistei de cultură Luceafărul, din Botoșani, a d-lui Ion Istrate. La Luceafărul am activat ca redactor în departamentul Artă/Cultură între 2014-2016, iar din 2017/prezent dl director Ion Istrate mi-a oferit cu generozitate funcția de redactor-șef adjunct al departamnetului cultural. Din 2016 sunt redactor cultural și la Condeiul Ardelean din Sfântu-Gheorghe, condus de Doru Decebal Feldiorean, căruia trebuie să-i mulțumesc pentru atenția cu care mi-a valorificat mereu articolele. De aici încolo, din dorința de a evolua continuu, mi-am mai căutat câteva posibilități. Între 2016-2018 am scris și pentru Revista universitară EduSoft, condusă de lect.univ.dr. Bogdan Pătruț (Universitatea A.I. Cuza, Iași) și în publicația academică internațională LiBRI, editată tot de Bogdan Pătruț.

Eu, cea de azi

De anul trecut am început să scriu pentru TIMPUL, prestigioasa revistă de cultură, fondată în 1876 de Mihai Eminescu, I.L. Caragiale și Ioan Slavici, și la Revista Cadran, condusă de Nicolae Băciuț, apărută sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Târgu-Mureș.

În prezent public ocazional în TIMPUL, Cadran, Informația Harghitei și permanent în Luceafărul și Condeiul Ardelean, iar activitatea mea zilnică se desfășoară exclusiv internațional, pe 3 contracte ce au legătură cu arta, la care țin foarte mult. Sunt moderator în baza de date internațională MutualArt (o importantă platformă/arhivă cu cele mai noi și complete informații din lumea artei și piața de artă, actualizată zilnic), în departamentul Rezultate Licitații, redactor la New Genres SUA, publicație de artă contemporană și consultant artistic la Virtual Art Academy SUA, pentru care scriu materiale sub formă de lecții de artă și istoria artei. Iar pentru viitor îmi doresc să evoulez cât mai mult și cât mai bine în acest domeniu al artei și culturii românești, să dezvolt tot ce am realizat până acum și să reușesc cumva să las o urmă. E tot ce-mi doresc. Asta încerc zilnic prin munca mea. Dar nu voi uita niciodată unde a început totul și oamenii care m-au susținut în ascensiunea mea. Tuturor, un mare și sincer “Mulțumesc!”

 

 

Opera Națională Română Iași, o serie de spectacole inedite în stagiunea estivală

După o perioadă săracă în activități și evenimente cultural-artistice live, perioadă în care am avut parte doar de evenimente prezentate în mediul online, multe instituții de cultură caută să-și readucă activitatea cât mai aproape de normal și să restabilească legătura cu publicul, respectând totodată normele de igienă, prevenție a bolii și distanțare socială. Pe toată durata verii, artiștii Operei Naționale Române Iași evoluează într-o serie de spectacole inedite în aer liber, puse în scenă în locații inedite cu decor natural, cum este spațiul din fața Teatrului Național Iași sau Grădina Botanică Anastasie Fătu, Iași.

“Deschidem împreună stagiunea de vară a Operei Naționale Române din Iași, cu spectacole în aer liber, în cele mai frumoase locații din Iași, respectând toate normele impuse în această perioadă. Bucuria revederii live a artiștilor Operei Naționale Române din Iași cu publicul va fi una deosebită, după o distanțare ce ne-a ținut departe de scena clasică, o perioadă îndelungată. Fascinația și bucuria spectacolelor live este incomparabilă și avem ocazia să o simțim din plin pe parcursul întregii veri, în cadrul sezonului estival susținut de artiștii ieșeni”, anunța conducerea Operei în comunicatul publicat pe site-ul instituției.

Gala de Operă și Balet de duminică, 26 iulie

Deschiderea stagiunii estivale a avut loc vineri, 17 iulie, în curtea Teatrului Național Vasile Alecsandri Iași, cu o Gală de Operă și Balet, spectacol cu muzică, dans și lumini, cu momente atent pregătite de soliștii și balerinii Operei. Sâmbătă și duminică (18, 19 iulie) au avut loc alte două spectacole inedite, ambele în decorul natural de vis din Grădina Botanică Anastasie Fătu. Sâmbătă, artiștii au pregătit o Seară italiană. Recital de operă, iar duminică o nouă Gală de Operă și Balet. Vineri, 24 iulie, a avut loc în grădina botanică un Recital special – Seară franceză, iar duminică, 26 iulie, o nouă Gală de Operă și Balet. Farmecul muzicii și al dansului, talentul și grația artiștilor a fost completată de un decor pe măsură – peisajul natural din grădina botanică. Toate elementele s-au îmbinat astfel încât publicul să trăiască o experiență artistică și estetică de neuitat.

Seria spectacolelor continuă în fiecare weekend în locațiile amintite, cu recitaluri, seri tematice (seară italiană, seară spaniolă, seară franceză) și gale (operă și balet), până în septembrie. Pentru mai multe informații referitor la programul fiecărei săptămâni și achiziționarea biletelor, urmăriți site-ul Operei Naționale Române Iași.

Text și foto: Cosmina Marcela OLTEAN