Se afișează postările cu eticheta volum. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta volum. Afișați toate postările

miercuri, 24 iulie 2024

Întâlnire cu Mircea Cărtărescu la Miercurea Ciuc


“înainte scriam cu ochii arzând

acum scriu cu genele ude

totul se vede altfel acum

de la celălalt capăt al vieții (...)”


- din poemul “înainte scriam cu ochii arzând”


La finalul săptămânii trecute am avut bucuria să-l întâlnesc pe omul și autorul Mircea Cărtărescu, în cadrul lansării celui mai nou volum de versuri intitulat “Nu striga niciodată ajutor”, acum tradus și în limba maghiară de către poetul și dramaturgul Visky Andras, publicat de Editura BOOKART, traducere care pe autor îl bucură și îl onorează, după cum mărturisea. A fost o întâlnire om la om și suflet la suflet, în care unii dintre noi ne-am conectat sincer cu autorul, în lumea ideilor, unde te mai ghida numai vocea sa caldă și sinceră.

Volumul scris integral cu litere mici, dar în cuvinte pe cât de simple și firești, pe atât de grele, este un volum minimalist în care găsim foarte puține semne de punctuație. În multe dintre poeme nu găsim deloc nici virgulă, nici punct. Poate pentru că atunci când ești trist, deprimat, disperat, nu mai are sens nici punctuația, nici moderația sau pauzele, nici prea multe cuvinte. Vrei să dai totul afară dintr-o suflare și să te eliberezi de greutate. Deși volumul își are rădăcinile în perioada pandemică, sensul și semnificația disperării se răsfrânge și se ramifică în contexte mult mai largi, până la descrierea unei condiții generale a omului.

“Nu striga niciodată ajutor” este al optulea volum de versuri al lui Mircea Cărtărescu, iar autorul mărturisește că e diferit de toată poezia lui precedentă. De altfel, acest volum apare la treizeci de ani după cel pe care la acel moment îl considera ultimul, timp în care autorul n-a mai vrut și n-a mai simțit a scrie poezie. Acest volum “reprezintă o întoarcere la simplitatea și generalitatea poeziei genuine, imediate și emoționale, dezbrăcate de sofisticarea intelectuală și culturală din vechea sa poezie”.

Volumul, despre care autorul spune că este unul întunecat, lipsit de orice speranță, cuprinde o sută de poeme scurte, unele de doar câteva rânduri, care îl fac pe cititor să se regăsească, să-și găsească acolo oglindite propriile trăiri, cu răul și durerea, depresia, melancolia și amărăciunea condiției umane, trăiri care nu se sunt străine niciunuia, chiar dacă unii simt așa mai rar, alții mai des, dar nu ne lipsesc, indiferent cât de fericiți sau triști suntem. Tema centrală a cărții este așadar singurătatea esențială a oamenilor, oricât de mult îi despart distanțele temporale, spațiale sau culturale. Astfel, Nu striga niciodată ajutor e una dintre rarele cărți care se poate adresa oricui.


În cadrul lansării de la Miercurea Ciuc, în dialogul purtat cu Visky Andras, s-au făcut trimiteri la teme din literatura universală, ce se regăsesc și în volum, și la gânditori precum Kant, Kafka și Bacovia, ultimii doi fiind autori care au redat literar numeroase fațete ale nefericirii și disperării.

Redau doar câteva versuri din acest volum recent, din care se pot desprinde ușor cele expuse anterior.

“nu striga niciodată ajutor

n-o să te audă nimeni

pentru că nu există nimeni

în jurul tău (...)”

- din poemul “nu striga niciodată ajutor”

“(...) câte gânduri și imagini

strângi într-o viață?

destule ca să plângi

în viețile viitoare (...)

- din poemul “câte boabe de apă”.

Note despre autor

MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980.
Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig (2015); Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015, Premiul Leteo, Spania (2017), Premio Formentor de las Letras (2018), Prix Transfuge, Paris, 2019, Prix Millepages, Vincennes, 2019, Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, Guadalajara, 2022, Los Angeles Times Book Prize for Fiction, 2023, The International Dublin Literary Award, 2024. (humanitas.ro)

Foto, Humanitas și C.M. Oltean.

joi, 25 ianuarie 2024

Lansarea unui volum ce tratează în amănunt istoria culturală a luminii în artele vizuale


Volumul “Lux Magna. O istorie culturală a utilizării luminii în artele vizuale din Antichitatea târzie până în zorii modernității”, apărut în octombrie 2023 la Editura Universității Al. I. Cuza Iași, semnat de Oana Maria NAE, lector univ. dr. la UNAGE Iași, s-a lansat la Libraria Orest Tafrali a Universității Al. I. Cuza Iași, în data de 17 ianuarie.


Despre însemnătatea și necesitatea unui astfel de studiu au vorbit în cadrul evenimentului prof univ. dr. Laura Codrina Ioniță, prof. univ. dr. Alexandru Ioan Tofan, lect. univ. dr. Florin Crișmăreanu, prof. univ. dr. George Bondor și autoarea.

”Pornind de la premiza lipsei unui studiu dedicat istoriei culturale a luminii din perspectiva creației artistice, volumul de față încearcă să consemneze, să analizeze și să configureze o succintă istorie culturală a acestui element vizual implicat în construcția oricărei lucrări de artă, fie că este vorba despre lumina diurnă sau cea artificială, fie din perspectiva relațiilor dintre semnificațiile sale simbolice dobândite în decursul vremii și diversele sale utilizări spațiale, analizate deopotrivă sub aspect estetic și compozițional. Studiul cuprinde, din punct de vedere cronologic, perioada cuprinsă între sfârşitul Antichităţii şi începuturile creştinismului şi Iluminism”, notează Editura Universității Al. I. Cuza Iași, pe website.


Dr. Laura Codrina Ioniță, cadru didactic la UNAGE Iași: “volumul Lux Magna, publicat în colecția Sophia, o carte foarte bine documentată și foarte frumos scrisă, este o analiză a sensurilor și semnificațiilor luminii, de la simpla percepție optică până la înțelesuri soteriologice. De asemeni o cercetare a felului în care lumina influențează artele vizuale, din Antichitate până în timpurile moderne”.

Despre autoare

Oana Maria Nae (n. 1983) este doctor în arte vizuale, istoric de artă și predă cursuri de artă modernă și contemporană în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Interesele sale au legătură cu modul de reprezentare a femeii în pictura românească modernă, cu relațiile dintre orientalism și occidentalism, dar și cu fenomenele culturale care preced și influențează epoca modernă. A participat la numeroase conferinţe internaţionale şi naţionale (ASPLF 2016, CAA 2019, EAM 2018 și 2022), a publicat studii sub formă de articole ştiinţifice (în reviste precum Anastasis. Research in Medieval Culture and Art, Hermeneia. Journal of Hermeutics, Art Theory and Criticism ș.a.) și cursuri universitare (Cum scriem un text despre artă. Ghid practic pentru studenții din domeniul artelor vizuale, împreună cu Daniel Ungureanu, Editura Artes, 2022).

Foto, Editura UAIC