Petru Cătinean, preot
la Parohia Ortodoxă din Călimănel, Toplița, este un exemplu de bunătate şi
modestie, iar activităţile, proiectele pe care le coordonează şi pasiunile sale
conturează clar portretul unui om spre care merită să ne uităm fiecare dintre
noi. După studiile din ţară, nevoia de cunoaştere şi de dezvoltare pe plan
personal şi profesional i-a îndreptat paşii către Universitatea din Atena, unde
a obţinut titlul de doctor. Ȋnsă dincolo de numeroasele nuanţe ale
personalităţii sale, am ales să mă concentrez în acest material pe latura
artistică şi pe modul în care Petru Cătinean îmbină credinţa cu familia şi
arta, astfel încât rezultă mereu ceva frumos. Petru Cătinean practică
fotografia şi astro-fotografia, iar prin subiect şi culoare, cadrele sale spun
poveşti, conţin mesaj şi transmit emoţie. Peisajele şi cadrele cu astre denotă
o căutare a frumosului, a artisticului, a esenţei naturii.
Pentru
început vă rog să ne spuneţi câteva lucruri despre dvs..
Mai întâi, vreau să îți
muțumesc pentru interesul pe care îl acorzi persoanei mele. Sunt un om, printre
mulți alții, care trăiește prin și pentru vocațiile și pasiunile sale. Sunt
preot la Parohia Ortodoxă din Călimănel, Toplița, căsătorit din anul 2000 și am
patru copii frumoși. E astfel de la sine înțeles că primul loc în inima mea îl
ocupă Dumnezu și familia. Alte pasiuni care mă definesc și mă împlinesc sunt,
în ordine aleatorie: lectura, pictura, fotografia, chitara și astronomia. Pe
unele le-am descoperit relativ repede în anii adolescenței, dar pe altele le-am
desoperit după ce am împlinit 40 de ani.
Vorbiţi-ne
despre perioada şi experienţa de studiu şi formare de la Universitatea din
Atena (National and Kapodistrian University of Athens).
După masterul absolvit
în 2003, mi-am depus dosarul pentru o bursă doctorală în afara țării. Nu am
ales în mod intenționat Grecia. Cred că a ales Dumnezeu pentru mine. Acea
perioadă avea să devină prolifică din punct de vedere intelectual. După anul de
limbă obligatoriu, am fost admis la doctorat și am avut șansa să cunosc și să
ascult pe unii dintre cei mai mari teologi ai ortodoxiei contemporane. Nu a
fost ușor pentru că pretențiile au fost mari, probabil pe măsura prestanței
Universității din Atena, dar am reușit să obțin titlul de doctor în anul 2014.
Unde
îşi au rădăcinile pasiunile pentru fotografie, astro-fotografie, astronomie?
Pasiunea pentru cer am
avut-o încă din copilărie. Și acum țin minte poveștile bunicii care îmi arăta
silueta unui ciobănaș cu oile la păscut proiectat pe lună. Așa vedea ea petele
mai întunecate de pe lună. Asta am văzut și eu o bună bucată de timp. În
nopțile de la țară, unde poluarea luminoasă era aproape inexistentă, cerul se
dezvăluia în toată splendoarea sa. Citeam povești cu luceafărul de seară,
luceafărul de dimineață, cloșca cu pui sau candela cerului și încercam să le
vizualizez, după știința mea, pe cer.
În
ce moment aţi simţit nevoia de a
aprofunda domenii precum fotografia şi astronomia? Bănuiesc că, pe lângă
materiale şi unelte necesare astro-fotografiei, aveţi şi în bibliotecă volume
pe aceste teme, ca suport teoretic practicii.
Frumusețea
impresionează. Natura e o carte deschisă prin care îl vedem pe Dumnezeu. Oricât
de dur să fii în formarea ta, peisajul de pe un vârf de stâncă, un răsărit de
soare, un curcubeu sau o simplă floare e imposibil să nu fii făcut vreodată să
treacă un fior prin sufletul tău. De aici, până la a imortaliza momentele pe
care le vezi nu e decât un pas „tehnologic”. Achiziționarea unui aparat foto a
fost o urmare firească. Se spune însă că toată lumea știe să facă poze până
descoperă modul M (Manual). Aici lucrurile se complică pentru că o expunere
corectă înseamnă un balans de alb echilibrat, un ISO care să nu pixeleze poza,
o diafragmă și un timp de expunere în funcție de ce vrei să scoți în evidență
prin acea fotografie. Asta ca să nu mai vorbim de astro-fotografie care e și
mai complicată, dat fiind faptul că obiectul pe care vrei să îl fotografiezi
dispare foarte repede din vizor și ai nevoie de niște monturi motorizate speciale
care să contracareze mișcarea pământului și pe care trebuie să le aliniezi
polar, etc.
Care
ar fi primii paşi ai oricărui fotograf
care doreşte să captureze cadre cu astre? Care sunt lucrurile de bază pe care trebuie
oricine să le cunoască, mai ales la nivel tehnic, în alegerea echipamentului?
În primul rând, să
cunoască cerul. E prima condiție. Să învețe constelațiile, mișcarea planetelor,
fazele lunii. Acum e mai simplu. Există și aplicații gratuite de telefon pentru
asta. Apoi după ce a învățat cum se învârte cerul are nevoie de un trepied
solid, o telecomandă și un aparat foto. Astfel înarmat trebuie să iasă din zona
de poluare luminoasă și poate începe să fotografieze constelațiile. Nu e deloc greu.
Dacă însă vrea să fotografieze obiecte de cer profund cum ar fi nebuloase,
galaxii sau roiuri stelare va trebui să studieze mai mult.
Observ
o îmbinare între artă, spiritualitate şi ştiinţă (prin astronomie) în
fotografiile ce redau natura şi cerul nopţii cu astrele sau Luna. Cele 3
dimensiuni le observ de fapt într-o paletă mai largă a activităţilor şi
intereselor dvs, în ceea ce priveşte profesia şi pasiunile pe care le aveţi. De
exemplu, înclinaţia spre artă nu se observă doar din interesul faţă de
fotografie, ci şi din cel pentru arta sacră. În acest sens realizaţi de mult
timp ateliere şi activităţi diverse pentru copii.
Tot ce simt și știu,
împărtășesc mai departe. Dragostea pentru frumos, pentru natură, pentru
Dumnezeu încerc să le transmit celor din jurul meu. Cei mai receptivi sunt copiii.
De aceea, la noi, la Parohia Ortodoxă Călimănel se fac săptămânal cursuri de
pictură și chitară iar anual se organizează tabere cu diferite ocazii, chiar și astronomice. Anul
trecut, de exemplu, am fost în Călimani cu ocazia Perseidelor - unul dintre cele mai prolifice roiuri de meteori
activi dintr-un an. Ne-am minunat cu toții de acest spectacol ceresc, am
învățat constelațiile principale, coordonatele lor iar, la un foc de tabără, am
aflat poveștile denumirilor lor. Toate activitățile se împletesc atât de bine
în jurul firescului și, cred eu, cresc capacitatea copiilor de a contempla
frumusețea, contribuind astfel la formarea sufletelor lor.
Cum
vă împărţiţi timpul între familie, profesie, pasiuni şi diferitele activităţi
pe care le realizaţi? Cât timp reuşiţi să alocaţi fotografiei?
Pfff… Grea întrebare.
Cred că le îmbin pe toate încercând să implic și familia în aceste activități.
Duc și copii cu mine peste tot unde merg atunci când este posibil. Fotografia
deja a ajuns un mod de a mă exprima. Nu aloc un timp anume pentru fotografie,
pentru că am aparatul cu mine și pozez ceea ce văd. Excepție fac însă
fotografiile de noapte. Ies de câteva ori pe lună, atunci când condițiile
atmosferice sunt prielnice.
Pentru
copii realizaţi cursuri de pictură, chitară, diferite ateliere şi tabere. În
cadrul acestora le vorbiţi şi despre fotografie şi astro-fotografie sau vă
gândiţi la un astfel de atelier în viitor?
Chiar dacă taberele și
atelierele noastre au o anumită tematică tot mai este loc să vorbim despre
Dumnezeu, despre cer, despre natură, despre muzică, despre stele, despre
libertate. Aceste subiecte fac parte din discuțiile noastre. Copiii noștri din
Călimănel deja știu. Înainte să despachetăm mă întreabă: „Da’ telescopul l-ați
adus?”.
Vorbiţi-ne
puţin despre Centrul socio-educaţional, rezultat în urma fuziunii dintre
Asociaţia “A fi altfel” şi Parohia Ortodoxă Călimănel.
Am ajuns la o parte
foarte importantă a activităților noastre. Face parte din rutina grijilor
noastre zilnice. Cu binecuvântarea ierarhului nostru Andrei, episcopul
Harghitei și Covasnei am făcut un parteneriat cu Școala Gimnazială „Andrei
Șaguna” și Primăria Municipiului Toplița, care s-a concretizat cu alocarea unei
mese calde unui grup de 18 copii nevoiași din parohia noastră. În timpul anului
școlar, ne preocupăm zilnic ca acești copii, pe lângă masa pe care o primesc,
să nu ducă lipsă de nimic din ceea ce ar putea să îi determine să abandoneze
școala.
Ce
alte activităţi aveţi în derulare sau în plan pentru viitorul apropiat?
Acum suntem în lucru
pentru a finaliza un parc pentru copii și așteptăm să ne fie finanțată prima
tabără de astronomie din partea aceasta a județului. Dacă nu se va concretiza
anul acesta, vom încerca din nou la anul. Nu vreau să închei fără să mulțumesc
tuturor acelora care îmi sunt alături în aceste proiecte, pentru că există
mulți oameni de calitate care dirijează lucrurile din umbră. Nu ne dorim decât
să ne dea Dumnezeu putere ca să putem fi constanți.
Cosmina
Marcela OLTEAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu