Proiectul “Brașov Art Stories”, la final

Proiectul „Brașov Art Stories” a adus 13 artiști brașoveni consacrați mai aproape de public și a scos Muzeul de Artă Brașov în afara zidurilor prin intermediul activităților de cercetare, tururi ghidate urbane, proiecții de video mapping și o expoziție în aer liber.

„Proiectul ‘Brașov Art Stories’ a adoptat o abordare comprehensivă, aducând împreună povești despre artiștii brașoveni semnificativi din secolele XIX și XX, proiecții video-mapping, opere de artă create de elevi și tururi interactive urbane. Această combinație de metode a făcut cultura și arta mai accesibile și mai atrăgătoare pentru toată lumea, contribuind la o mai bună înțelegere a istoriei artei din Brașov și consolidând sentimentul de apartenență la identitatea culturală și valorile locale. Având în centru patrimonial Muzeului de Artă Brașov, proiectul a reușit să aducă în prim-plan bogăția artistică și culturală a orașului și să implice comunitatea în explorarea și promovarea acestei moșteniri culturale locale”, punctează Bianca-Maria Bălșan, managerul Muzeului de Artă Brașov.

“Specialiștii muzeului au selectat pentru acest proiect 13 artiști brașoveni cu opere de artă aflate în colecția Muzeului de Artă Brașov, pentru a fi prezentați publicului. Aceștia sunt: Mișu Popp (1827-1892), Friedrich Miess (1854-1935), Elena Mureșianu (1862-1924), Elena Popea (1879-1941), Gustav Kollár (1879-1970), Hans Eder (1883-1955), Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), Hermann Morres (1885-1971), Margarete Depner (1885-1970), Valeriu Maximilian (1895-1945), Irina Lukász (1902-1985), Karl Hübner (1902-1981) și Friedrich von Bömches (1916-2010).

Biografiile și operele celor 13 artiști au fost aprofundate prin studiile realizate de dr. Radu Popica și drd. Andreea Pocol. Pe baza acestor cercetări, disponibile și pe website-ul proiectului la adresa https://artstories.muzeulartabv.ro/arhiva/, 13 elevi ai Liceului Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch” Brașov au realizat lucrări de artă, coordonați de prof. Manuela Zvîc. Tinerii artiști au participat la un atelier susținut de dr. Radu Popica în care le-a fost prezentat proeictul și activitatea artistică a artiștilor selectați. Pe lângă informațiile despre biografii și cariere, elevii au avut ocazia să vadă lucrările de artă aflate în colecția muzeului și să le observe cu atenție pentru a se inspira în propriile lor lucrări” - informează biroul de Comunicare și PR al MAB, condus de Alexandra Ardelean.

Expoziția elevilor, alături de poveștile celor 13 artiști consacrați, a putut fi văzută în perioada 13-30 octombrie 2023 în Parcul Nicolae Titulescu, într-o expoziție în aer liber disponibilă vizitatorilor și trecătorilor în mod gratuit și în program non-stop.

Elevii care au avut lucrări în expoziția „Brașov Art Stories” sunt: Sabina Bărbat, Medeea Coman, Andreea-Denisa Lițcanu, Andrea Mihaică, Eliza Munteanu, Dragoș Negură, Iulia Rădulescu, Natalia Stănculescu, Dragoș-Toma Teodorescu, Sonia Tiurin, Andrei Andrieș Ursu, Alexandru Uveges, Andreea Vacaru.

Biografiile artiștilor brașoveni, derivate din cercetări și prezentate în expoziție, au fost editate de Ana Moca-Grama și Alexandra Ilnițchi-Ardelean.

<<Tururile ghidate în „Brașovul artiștilor”, conduse de drd. Andreea Pocol, au reprezentat adevărate vânători de comori. Traseul le-a dezvăluit participanților nenumărate aspecte mai puțin cunoscute despre artiștii brașoveni, a scos în evidență inspirația urbană transformată în opere de artă și a schimbat perspectiva asupra străzilor pe care le străbat zi de zi.

Începând din anul 2024, oferta Muzeului de Artă Brașov va cuprinde tururi ghidate urbane. La cerere și pe bază de programare, publicul va putea redescoperi orașul dintr-o perspectivă artistică, și va cunoaște locațiile care i-au inspirat pe artiștii brașoveni.

Proiecțiile video mapping din 13-14 octombrie 2023 au îmbinat arhitectura, arta și muzica într-un spectacol fascinant în aer liber. Clădirea Muzeului de Artă Brașov a fost suportul creațiilor digitale, iar publicul a intrat într-o legătură afectivă cu personalitatea muzeului, pe baza operelor de artă vizuală și sunet. Creația video mapping a fost realizată de H3 Creative Tech, iar echipamentul tehnic a fost asigurat de AUDIO VISUAL SERVICES.>> (Biroul de Comunicare și PR al MAB)

Toate resursele realizate în proiect sunt disponibile pe website-ul https://artstories.muzeulartabv.ro creat de Contemporary Design Trends SRL, iar conceptul grafic al proiectului îi aparține lui Andrei Carcea.

Materialul video al proiectului, disponibil și pe canalul de Youtube al Muzeului de Artă Brașov, a fost realizat de Kanyó Levi.

Managerul de proiect al „Brașov Art Stories” a fost Bianca-Maria Bălşan.

Brașov Art Stories a fost un proiect inițiat de Muzeul de Artă Brașov în parteneriat cu Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch”, Asociația Culturală KunSTadt, Asociația Depoul de Artă Urbană și finanțat din bugetul Primăriei Municipiului Brașov.

Rezultatele proiectului se pot accesa aici:

https://youtu.be/SzeMRpziMVA?si=p8YYWkj0NDIgBCD9

Foto, MAB

Website proiect: https://artstories.muzeulartabv.ro/

Expoziția “Fabulating About a Gelato Machine” din cadrul Accelerator Brașov, din 10 noiembrie la Muzeul de Artă Brașov

Muzeul de Artă Brașov și Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP) au deschis expoziția „Fabulating About a Gelato Machine”, la sediul muzeului din Bulevardul Eroilor nr. 21, eveniment ce marchează etapa finală a programului de mentorat și producție dedicat artiștilor emergenți, Accelerator Brașov, care începea în august, anul acesta.

Cei zece artiști care fac parte din program, Alexandra Boaru, Adrian Cojocaru, Alexandru Daniel Florea, Denis Flueraru, Iulia Jugaru, Mălina Moncea, Irina Motroc, Diana Roșca, Ioana Rusu și Anca Țintea investighează, în cadrul expoziției, mecanismele memoriei și cum anumite evenimente din trecut le-au influențat practica artistică. Fără a putea descrie în amănunt locul sau coordonatele exacte ale evenimentelor care au condus la formarea propriei identități, fiecare dintre cei zece artiști propune, în cadrul expoziției, perspectiva proprie asupra felului în care poveștile de viață sunt create în cadrul memoriei prin investigarea trecutului - transmite biroul de Comunicare și PR al MAB, condus de Alexandra Ardelean.

„Am purtat două pălării în cadrul proiectului Accelerator Brașov: cea de coordonatoare a programului de mentorat și cea de curatoare a expoziției de grup. Din rolul de curatoare aflată și ea la începutul carierei, am înțeles, mai bine, în cele două luni de lucru cu artiștii, cum pot crea un spațiu sigur pentru ca ei să-și dezvolte practica artistică. Din rolul de coordonatoare a programului de mentorat, mi-am dorit, alături de echipa proiectului, să le oferim artiștilor aflați la începutul carierei lor, instrumentele necesare pentru a evolua. Accelerator Brașov a plecat de la premisa că pregătirea dobândită în cadrul universităților din România nu este suficientă pentru ca tinerii artiști să-și poată dezvolta cariera cu succes. De aceea, am venit către ei atât cu cunoștințe teoretice legate de sistemul și piața artei contemporane, PR și comunicare în artă și relația curator-artist în cadrul laboratoarelor tematice, dar și cu exerciții practice în cadrul sesiunilor de mentorat,” explică Georgia Țidorescu, curatoarea expoziției și coordonatoarea programului de mentorat din cadrul Accelerator Brașov.

ACEP a susținut, încă de la începutul programului, zece artiști emergenți din România, selectați în urma unui apel deschis, prin:

● Patru laboratoare tematice, ce au avut loc în perioada 18 - 21 septembrie la Muzeul de Artă Brașov. Teme principale: Piața de artă contemporană și posibilități de finanțare (susținut de Andrei Breahnă, manager cultural); Sistemul artei contemporane (Mihaela Chiriac, curatoare independentă); Curatoriere. Relația dintre artist și curator (Susținut de Georgia Țidorescu, curatoare independentă); PR, comunicare în artă și redactare în contextul practicii artistice (Ioana Chira, comunicator);

● Sesiuni de mentorat unu-la-unu cu cei patru mentori: Andrei Breahnă, manager cultural, Ioana Chira, comunicator, Mihaela Chiriac, curatoare independentă și Georgia Țidorescu, curatoare independentă;

● Sprijin financiar pentru producția de noi lucrări ce vor fi expuse în cadrul expoziției „Fabulating About a Gelato Machine” la Muzeul de Artă Brașov în perioada 10 noiembrie 2023 - 25 februarie 2024.

Mai multe despre Accelerator Brașov, pe site-ul https://accelerator-mentorat.ro/brasov/.

În curând la MACN: Expoziția “MÉMOIRES”, semnată SAMY BRISS

Cel de-al doilea solo-show al artistului SAMY BRISS într-un muzeu din România, după Muzeul Țării Crișurilor din Oradea

Demersul expoziţional inedit, prezentat, în premieră, anul acesta la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea şi itinerat acum la Cluj-Napoca, cuprinde peste 100 de lucrări de pictură, sculptură și grafică, din toate etapele de creaţie ale artistului, ce nu au mai fost expuse public niciodată în România.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), în colaborare cu Asociaţia pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF), Institutul Cultural Francez, Ambasada Statului Israel, Galeria Rotenberg-Uzunov și Centrul de Interes, prezintă, în perioada 27 iulie – 6 august 2023, expoziţia retrospectivă de pictură, sculptură şi desen a artistului israelian de origine română, Samy Briss, intitulată MÉMOIRES.

Vernisajul are loc joi, 27 iulie 2023, ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30), în prezența artistului expozant şi a iniţiatorului şi curatorului expoziţiei, istoricul de artă Adina Renţea, preşedinte al Asociaţiei pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF), specialist cu peste 30 de ani de experienţă muzeală. Alături de cei doi se va afla şi invitatul lor special, prof. univ. dr. Florin Ştefan, prorector al Universităţii de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca, președinte și director executiv al Centrului de Interes. Oficiile de gazdă îi revin istoricului Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, responsabilitatea privind coordonarea organizării expoziției revenindu-i muzeografului Alexandra Sârbu.

După 12 ani de la prima şi ultima expoziţie în România, Samy Briss, personalitate remarcabilă a lumii artistice internaţionale, se întoarce acasă, pentru o expoziţie retrospectivă care însumează peste 100 de lucrări de pictură, sculptură şi desen.

„În creaţia sa, realul şi imaginarul coexistă într-o spectaculoasă retorica picturală, care-l individualizează. Prin lumina, care se degajă din interiorul lucrărilor, cu spectacolul devenit parte integrantă a viziunii plastice, Samy Briss relaţionează treptele dintre material şi imaterial, dintre sacru şi profan. Este un artist care pictează viziuni ale extazului, expresii picturale ale gândurilor spirituale, imagini ale univers interior”, afirma iniţiatorul şi curatorul expoziţiei, Adina Renţea.

De la MACN aflăm despre artist și arta sa. Samy Briss s-a născut pe plaiuri moldave, la Iaşi (18 mai 1930), între Teatrul Național, grădina lui Avram Goldfaden (cel care a fondat la Iaşi, în 1876, primul teatru profesionist în limba idiș din lume) și capodopera arhitecturii religioase, Biserica Trei Ierarhi. A urmat Institutul de Arte Plastice Bucureşti şi, concomitent, între 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Studiile efectuate in proximitatea modelatoare a lui Camil Ressu au impus ideea rigorii şi autoexigenţei pe fondul unei libertăţi de expresie asumate, lucruri pe care Briss le-a deprins imediat în preajma uneia din personalitățile marcante ale artei românești, membru titular al Academiei Române. Inventiv şi tenace, Samy Briss a facut din creativitate o formă de expresie a eului profund, de valorificare a dialogului cu vizualul, esenţializat în expresii memorabile. 

Ecourile copilăriei ieşene, arhitectura vechilor clădiri monumentale din frumosul oraş moldav, îl vor însoţi, ca o sugestivă recuperare a unui timp si a unui loc, toată viaţa. Între 1955 și 1957, participă la primele expoziţii de pictură şi grafică. Realizează decoruri și costume de teatru și lucrează ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru București, în preajma unor viitori mari regizori. În 1957, expune pentru prima dată la Trienala de Gravură din Elveția, unde reprezintă România. În 1958, Samy Briss, ca mulți intelectuali români, devine una dintre victimele valului de „realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Prima sa expoziție de pictură la București este interzisă. Părăseşte România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959. 

După o lungă călătorie prin Europa, trecând prin muzee şi galerii de artă din Viena şi Napoli, şi făcând nenumărate schiţe ale vremurilor trăite, ajunge cu vaporul la Haifa, în Israel. Israelul îl apropie de valorile şi simbolurile iudaice, de temele biblice, de tradiţiile, sărbătorile şi arta muzicanţilor cleizmeri, muzica populară evreiască. Pe care le vom regăsi, desigur, reflectate în opera sa. Tot acum îl cunoaşte pe cofondatorul mișcării Dada, Marcel Iancu, de care-l va lega o prietenie fructuoasă și decisivă pentru tot restul carierei. Din 1961-1966, de numele său se leagă realizarea unor decoraţiuni murale pentru spitale, biblioteci, hoteluri, instituţii publice.

La îndemnul sculptorului Dani Karavan, cel care a realizat uriaşa sculptură a zidului din parlamentul israelian, Knesset, numită „Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului”, Samy Briss expune pentru prima dată la Tel Aviv. Şi până în 1970, participă la mai multe expoziții de grup în Israel și în străinătate.

Dar începutul anului 1971, îi aduce lui Briss primul contract cu adevărat important. Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris şi îi propune un contract de exclusivitate pe 5 ani. Cu o condiţie: să se mute la Paris. Odată acceptat contractul, urmează, din 1972, primele sale expoziții în Franţa, Statele Unite și în întreaga lume. Contactul direct cu experienţe din arealul stilistic al lui Picasso, Paul Klee,Victor Brauner sau din repertoriul lui Braque, ori al pictorului din Vitebsk, Marc Chagall, i-au reconfigurat patrimoniul de imagini din spaţiul românesc, israelian, francez şi nu numai. Ca o recunoaştere a artei şi aprecierii la nivel internaţional de care se bucură opera sa, în 2019, Samy Briss a fost numit Chevalier des Arts et des Lettres, de către guvernul francez, la propunerea marelui om teatru şi bunului său prieten, Georges Banu.

Expoziţia MÉMOIRES este cel mai amplu demers vizând arta lui Samy Briss în România. Peste 110 lucrări de pictură, sculptură, desen, neexpuse niciodată „acasă”, reprezintă patrimoniul acestei expoziţii. Ele vor fi completate de repere de viaţă personală şi artistică, de asemenea, neeexpuse în România. Fotografii din atelier, invitaţii la expoziţiile personale şi de grup din lumea întreagă, documente cu importanţă majoră în devenirea sa, scrisori de la personalităţi importante ale lumii culturale internaţionale, extrase din mari nume ale presei cotidiene şi de artă, referitoare la opera sa, se vor regăsi, de asemenea, în expoziţie.

O menţiune aparte: afişul expoziţiei interzise în România din 1959 şi câteva dintre lucrările care ar fi trebuit să facă parte din acel demers, păstrate cu grijă de artist, vor întregi acest proiect expoziţional.

„Arta este expresia spiritului uman. Unde este sufletul în munca mea... ei bine, cu siguranță că este din cap și scapă prin mână... Cel mai rău lucru posibil pentru pictură este să impui o formă și să-l privezi pe pictor de libertatea sa. Este criminal, este criminal, ucide totul. Eu am trăit asta, a trebuit să trec prin asta... Tot ceea ce am de spus este spus prin pictura mea. Există doi creatori în spatele fiecărei lucrări de artă: persoana care a făcut-o și persoana care o privește. Pictura este o invitație la descoperire și la surpriză, din care oricine poate vedea și lua orice de care are nevoie pentru a purta cu el în propria călătorie prin viață”, mărturisea Samy Briss despre crezul său artistic!

Expoziția va rămâne deschisă publicului până în data de 6 august 2023, de miercuri până duminică, inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.

Sursă conținut și foto - Comunicat MACN

7 mari muzee din România, prezintă 77 de lucrări de Grigorescu, la 111 ani de la venirea “Păstoriței” în Bucovina

Muzeul Național al Bucovinei propune o expoziție-eveniment și invită publicul duminică, 2 iulie , ora 17, la vernisajul expoziției "Nicolae Grigorescu - mereu surprinzător", ce va avea loc la Muzeul de Istorie din Suceava (str. Ștefan cel Mare nr. 33).

Expoziția cuprinde 77 de lucrări provenite din 7 muzee din țară: Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu - Quintus”, Muzeul Național Brukenthal, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și de la Muzeul Național al Bucovinei.

Evenimentul se leagă de împlinirea a 111 ani de la aducerea tabloului "Păstorița" în Bucovina, lucrare aflată în Fondul memorial-documentar Leca Morariu, deținut de Muzeul Național al Bucovinei.

<<În anul 1902, Nicolae Grigorescu (1838-1907) pictează lucrarea "Păstorița" și o dăruiește amicului său Alexandru Vlahuță, care, la rândul său, o dăruiește românilor din Bucovina și anume Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina.

Profesorului universitar Alexandru Leca Morariu, fost decan al Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți, este cel căruia i se datorează întoarcerea lucrării în patrimoniul public, prin donația pe care soția sa Octavia Lupu Morariu a făcut-o în 1967 Muzeului Județean Suceava, alături de cărți, manuscrise, documente, publicații și alte câteva tablouri semnate de Ștefan Luchian și Epaminonda Bucevschi.

La 41 de ani de la ultima mare expoziție dedicată lui Nicolae Grigorescu la Suceava, "Păstorița" iese din uitare, restaurată și înnobilată cu o ramă de tip Grigorescu cu sprijinul Fundației Umanitare „Assist”>>, aflăm de la Muzeul Național al Bucovinei.

În cadrul vernisajului se vor lansa albumul de artă "Grigorescu - mereu surprinzător" și Catalogul de grafică "Mărturii din atmosfera unei epoci. Grafica lui Nicolae Grigorescu la Muzeul de Artă Cluj", semnat de Ioana Filipescu, muzeograf MACN. Publicațiile menționate aduc în fața specialiștilor și a publicului larg lucrări mai puțin cunoscute ale maestrului Grigorescu.

Vorbim despre <<un eveniment cum Suceava nu a mai avut de aproape jumătate de secol! Din 2 iulie, regal de artă la Muzeul Național al Bucovinei! „NICOLAE GRIGORESCU – mereu surprinzător”, o expoziție monumentală la Muzeul de Istorie din Suceava, după 41 de ani de la prima și singura expoziție vernisată vreodată la Suceava. 7 mari muzee din România, prezintă 77 de lucrări, la 111 ani de la venirea “Păstoriței” lui Grigorescu în Bucovina.

Vino să admiri ethosul românesc, imortalizat de penelul fermecat al părintelui picturii moderne românești, în lucrări bine-cunoscute sau prezentate pentru prima dată publicului. Lucrările pot fi vizionate în sălile Galeria cu bolți (la parter )și Multimedia (etajul I).

Proiect finanțat de Consiliul Județean Suceava, organizat de Muzeul Național al Bucovinei. Mulțumim partenerilor fără de care acest eveniment nu ar fi fost posibil și sponsorilor care au susținut evenimentul: Fundația Umanitară ASSIST cu ajutorul căreia lucrarea „Păstorița” a fost înnobilată cu o ramă de tip Grigorescu, și, desigur, THOTH design pentru sprijinul acordat>>, transmite Muzeul de Istorie din Suceava.

Prețul unui bilet de acces este 8 lei pentru adulți, 4 lei pensionari și 2 lei studenți/elevi.

Pe afiș, "Păstorița", din colecția Muzeului Național al Bucovinei, o lucrare cu o poveste fascinantă pe care o puteți admira alături de celelalte 76 de povești ale unor picturi pe care rar ți-e dat în viață să le poți admira la un loc!

,,Modernism și avangardă. Arta transilvăneană interbelică” – O nouă expoziție și conferințe tematice la Muzeul de Artă Brașov

Muzeul prezintă, în perioada 9 iunie – 23 iulie 2023, expoziția „Modernism și avangardă. Arta transilvăneană interbelică”, curatoriată de dr. Radu Popica.

Proiectul reconstituie evoluția artei plastice din Transilvania în perioada interbelică prin intermediul unor picturi, lucrări de grafică și sculpturi, realizate de 21 de artiști activi în Transilvania în perioada la care face referire expoziția. Lucrările au fost selectate din patrimoniul Muzeului de Artă Brașov (Mattis-Teutsch János, Hans Eder) și din colecția Dr. Josef Böhm, din Germania. Dr. Josef Böhm este partener al proiectului.

„Modernism și avangardă. Arta transilvăneană interbelică” <<evidențiază caracteristicile proprii ale artei plastice din Transilvania, prin care s-a individualizat în cadrul artei românești interbelice. Artiștii transilvăneni interbelici au realizat o conexiune între modernism și spiritul clasic. Dezvoltată mai ales sub semnul impresionismului și postimpresionismului, pictura transilvăneană interbelică a resimțit și influența expresionismului, dar și a „Noului clasicism” și a Noii Obiectivități. Școala de Arte Frumoase din Cluj (înființată în 1925), unde s-au format cei mai importanți artiști transilvăneni activi în perioada interbelică, a încurajat respectul față de limbajul figurativ. 

Una din principalele surse de inspirație a reprezentat-o universul satului tradițional transilvănean. Câte o secțiune a expoziției este dedicată reprezentanților de frunte ai artei brașovene interbelice, Mattis-Teutsch János și Hans Eder, dar și lui Henrik Neugeboren (Henri Nouveau), compozitor, pictor și poet, născut la Brașov, dar stabilit la Paris, artiști prin care a fost resimțită puternic influența avangardei europene, punând în evidență caracterul particular pe care centrul artistic Brașov l-a avut în cadrul mișcării artistice din Transilvania>>, aflăm de la curator.

Mai multe date, aici – http://www.muzeulartabv.ro/ro/activitati-muzeu/expozitii-temporare/incurand/

De asemenea, pe durata desfășurării expoziției, Muzeul de Artă organizează două conferințe susținute de dr. Radu Popica, una cu tema „Arta transilvăneană interbelică 1919-1940”, ce a avut loc pe 17 iunie, iar cel de-al doilea eveniment e programat pentru sâmbătă, 22 iulie 2023, ora 12.00, și îi este dedicat artistului brașovean Hans Eder, aniversat anul acesta la 140 de ani de la naștere.

Printre artiștii care vor fi prezentați prin prisma mișcărilor artistice din perioada interbelică se numără Aurel Popp, Dávid Jándi, Fülöp Antal Andor, Tibor Ernő, Ziffer Sándor, Szolnay Sándor, Albert Nagy și Grete Csaki-Copony.

Ziua Picturii Naționale. Expoziția-eveniment „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”, din 15 mai la MNAR

La finele anului 2021, data de 15 mai, ziua nașterii pictorului Nicolae Grigorescu, a devenit în România Ziua Picturii Naționale, marcată pentru prima dată anul trecut. Cu acest prilej, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în parteneriat cu Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, anunță deschiderea unei ample expoziții, intitulate „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziția se va putea vizita începând de luni, 15 mai 2023, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea artistului, până pe 17 septembrie 2023.

„Semnalăm importanta aniversare a pictorului nostru național și anunțăm ampla expoziție pe care i-o vom dedica în anul 2023. Oferim acum publicului spre cunoaștere și delectare doar o mică parte a excepționalelor lucrări care vor figura în ceea ce sperăm să fie un mare succes de public al anului viitor. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să vadă cele mai reprezentative lucrări ale lui Nicolae Grigorescu într-o etalare expozițională în acord cu cele mai bune practici din domeniu. Ne asumăm, astfel, primii în domeniul patrimoniului de artă, omagierea celui care este considerat fondatorul picturii moderne din România, în acord cu misiunea noastră de reprezentare a valorilor culturale la nivel național”, transmite Călin Stegerean, director general al MNAR.

Fondator al școlii moderne de pictură, membru de onoare al Academiei Române, urmat de marii artiști Ion Andreescu și Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu (1838-1907) era imaginea către care tindeau generațiile de tineri artiști ai începutului de secol XX. Când spunem Grigorescu în minte ne vin, pe de o parte, o serie de peisaje specifice școlii de la Barbizon, iar pe de alta, numeroase reprezentări - peisaje și portrete, desprinse din viața satului românesc, cu toată frumusețea, firescul și simplitatea ce se desprindea din acesta.

Expoziția de la MNAR va cuprinde peste 120 de picturi din colecția MNAR, reunind lucrări majore din patrimoniul instituției, în acest proiect cu caracter de avanpremieră. “Multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România”, informează MNAR.

“La 185 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, evaluarea moștenirii sale artistice s-a oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui ethos național pe care atât contemporanii pictorului cât și generațiile care au urmat l-au sesizat și apreciat. De aceea, lucrările sale sunt acompaniate de o selecție de citate din scrierile ce privesc opera sa pe întreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Pleșu. Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziției noastre este și acela de a focaliza atenția publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepționalului său talent”, mai aflăm de la Muzeul Național de Artă.

„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român”, consideră dr. Călin Stegerean.

Expoziția este realizată de colectivul MNAR, compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu - șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Din echipa de restaurare fac parte Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu, Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea și Cătălina Negoiță.

Din cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au contribuit conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.

În cadrul expoziției, în intervalul menționat, se vor organiza diverse activități de educație muzeală pentru copii, ghidaje de specialitate și conferințe. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate în expoziție de directorii unor prestigioase instituții de cultură.

Viața și opera lui Grigorescu, prin cuvintele unori iluștri oameni de cultură

Camil Ressu - „Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, grația spiritului și fanteziei. Opera lui ține un loc nemărginit în admirația publicului, pentru că nici un alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru.” (în Grigorescu, Ed. Meridiane, București, 1978, p.25)

Alexandru Vlahuță - „Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos...” (în Grigorescu, capitolul Cronologie și concordanțe, Ed. Meridiane, București, 1978, p.7.)

Henri Focillon - „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa.” (în Grigorescu, capitolul Nicolae Grigorescu, un classique de la peinture roumaine, Ed. Meridiane, București, 1978, p.45)

Moștenirea și moștenitorul

În 1939, Gheorghe Grigorescu, singurul moștenitor al lui Nicolae Grigorescu, vindea primăriei Câmpina 200 de tablouri și schițe în peniță, creion și laviu, semnate de pictorul Nicolae Grigorescu. În prezent, acestea se află în Muzeul Național de Artă din București.

Cosmina Marcela OLTEAN

Sursă date și foto, MNAR

Felix Aftene: “SERIGRAFIA” la ArtEast Gallery

De curând, la ArtEast Gallery Iași, a avut loc vernisajul unei noi expoziții semnate de apreciatul artist ieșean Felix Aftene. Proiectul prezintă 50 de lucrări ale artistului, realizate în tehnica serigrafiei. Discursul curatorial este semnat de Dana Lungu, de la care aflăm aspecte legate de practica și conceptul artistic.

”În expoziția de față, provocarea lui Felix Aftene este în raport cu serigrafia. Ia o tehnică veche de 4000 de ani, pe care și-o aproprie, îi testează limitele, o adaptează, o domesticește, o șlefuiește ca pe o lentilă prin care își privește retrospectiv propria operă. Selectând din ciclurile vechi lucrări de referință - personajul central din Mustața lui Dali, idolii si personajele mitologice din Căderea în timp, nudurile si himerele din Geneza etc., Felix Aftene le traduce într-o nouă dimensiune tehnică, cu noi vibrații plastice. Își redescoperă astfel propriul traseu artistic, etapele de creație și ne îndeamnă să-l vizităm în altă lumină. Expoziția este un adevărat autoportret desfășurat în serigrafie al autorului, căci Felix Aftene nu-și uită nicio secundă profunda credința în imortalitatea figurativului și a picturii.

Dincolo de miza autoreferențială, expoziția este un tur de forță în estetizarea unei tehnici care, nu trebuie să uităm, la origini este o tehnică de multiplicare. Desigur, artistul de față nu este nici primul și nici singurul care își asumă efortul de înnobilare a serigrafiei, însă maniera personală în care o face, dificultățile tehnice pe care le surmontează, complexitatea la care ajunge și trecerea de la efectul de „grafică” pa care îl presupune în mod obișnuit serigrafia către efectul de „picturalitate” pe care Felix Aftene reușește să-l obțină îi conferă un statut aparte, un loc privilegiat în istoria acestei tehnici”, a transmis, printre altele, curatoarea.

FELIX AFTENE activează în Iași, dar are o activitate artistică susținută pe scena națională și internațională în varii medii artistice – pictură, sculptură, pictură murală și noile media. În 1996 a absolvit ca șef de promoție Academia de Arte „George Enescu“ din Iași, secția Pictură murală. Din anul 2013 este președinte al Filialei Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

În 2016 a obținut doctoratul în domeniul Arte vizuale la Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ din Iași, cu o lucrare dedicată artelor vizuale contemporane. A avut peste 40 de expoziții personale în spații muzeale sau galerii de artă internaționale din țară și Austria, SUA, Marea Britanie, Grecia, Germania, Elveția, Franța, Italia, Spania, Canada, Danemarca, Ungaria, Israel, Moldova. În anul 2016, i s-a acordat Premiul Național pentru Pictură al UAP din România și a primit alte peste 40 de premii și distincții pentru activitatea artistică pe plan național și internațional.

Cosmina Marcela Oltean

Foto, ArtEast Gallery