Povestea savantului Victor Babeș în expoziția “Bucureștiul maghiar. Povestea unei diaspore”

Cu toții putem lega numele lui Victor Babeș de domeniul vast al bacteriologiei, o arie de cercetare în medicină pe care a revoluționat-o. În 1885, publica la Paris, alături de Andre Victor Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume cu titlul “Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”. Datorită cercetărilor sale, bacteriologia s-a impus ca disciplină în marile facultăți din Europa și SUA, iar azi e nelipsită din orice facultate sau școală care formează medici și asistenți medicali.

Bacteriolog, morfopatolog, profesor universitar, membru al Academiei Române, Babeș a fost triplu laureat al Academiei de Științe din Paris și distins cu premiile Montyon și Breant. Din povestea pe care curatorul Adrian Majuru o conturează în jurul acestei mari personalități a culturii universale, aflăm că prin toată activitatea sa, desfășurată la Budapesta, iar ulterior, timp de patru decenii la București, Victor Babeș a creat mereu legături între cele două capitale, demonstrând că știința este universală și apolitică, menită să unească umaniatea. Când a părăsit Budapesta în favoarea Bucureștiului, oamenii de știință de acolo au simțit o mare pierdere pentru comunitatea științifică.

Cum a ajuns Victor Babeș om de știință? - aceasta e o întrebare la care poate nici nu ne-am gândi prea mult azi, întrucât poate rezulta aproape redundantă, însă un aspect foarte interesant pe care puțini îl cunosc legat de marele om de știință este că aspirația lui a fost de a deveni actor, iar calea medicinei a luat-o în urma unei tragedii instalate brusc în mijlocul familiei cu nouă copii - aceea că una dintre surori s-a îmbolnăvit și a murit foarte timpuriu.

Vă invităm în expoziția de la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc, până pe 12 noiembrie, să descoperim și mai multe aspecte interesante legate de personalitatea marelui Victor Babeș, unde veți găsi documente inedite din patrimoniul Muzeului “Victor Babeș” din București, recomandări care îi atestă calitățile și aspecte legate de activitatea științifică și didactică.

Eva Radu, o poveste despre culori vii și simboluri străvechi

Da, luminile și umbrele colorate se adună în tușe pentru a reconstitui viața, mai ales că acestora li se adaugă ceva în plus, ceva ce provoacă de fapt scânteia stilului propriu, în cazul acesta fiind vorba de o tentă mistică. Parcă mai e ceva în plus în pictura ei, se vede cu ușurință. Fiecare lucrare, indiferent de mediu sau tehnică, emană căldură și bucurie, adică viață. Iar asta e cel mai vizibil în cazul portretelor.

Eva Radu este pictor profesionist, însumând deja peste 20 de ani de experiență în domeniul artelor. Doctor în Arte Vizuale, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (2010-prezent), membră a Association Internationale des Arts Plastiques UNESCO - Paris (2010-prezent), Eva și-a expus arta în cadrul a 7 expoziții personale și în peste 150 de expoziții de grup în țară și străinătate. 

Arta ei cuprinde serii de portrete, naturi statice, o serie suprarealistă și un nou proiect de sculptură, o serie de figurine ceramice. Arta aceasta denotă talentul și priceperea unui artist complet, care excelează mai ales în pictură și ceramică.

Iar azi, tocmai ceramica m-a făcut să mă opresc asupra poveștii ei artistice. Aflu că despre acest nou proiect nu a vorbit încă public. Am descoperit o ceramică ce imediat m-a dus cu gândul la primele manifestări pe care le-a consemnat antropologia artistică a omenirii. Înainte să aflu orice detaliu despre proiect, figurinele mă trimiteau cu gândul la statuetele antropomorfe preistorice.

Artista spune că într-adevăr sunt inspirate din arta preistorică, de Venus, idol al fertilității. Așadar, acest nou episod al artei sale e puternic ancorat în antropologie, arheologie și istoria artei.

„Proiectul cu tematica <<Cultul Zeiței Mamă>> mi-a captat atenția încă de acum doi ani și m-a cucerit radical. Am știut că aceasta va fi o temă ce va rămâne cu mine până la finalul vieții și am de gând să o explorez în cât mai multe maniere artistice. Până în acest moment, mare parte din cercetare a fost teoretică și au rezultat schițe. Doresc să disec acest subiect până în cel mai fin detaliu și să analizez vectori diverși ce au studiat cu seriozitate tema, din punct de vedere istoric, antropologic, arheologic, spiritual și artistic. Pe scurt, investesc tot timpul meu într-o analiză proprie cât mai holistică a subiectului. Am citit mult depre Zeița Mamă, întrucât există o literatură de specialitate vastă pe acest subiect și am adunat deja o bibliografie bogată”.

Urmează o expoziție tematică?

„În paralel, încă de la începutul anului, am început și lucrul la proiectul artistic propriu-zis, atât pictural cât și în ceramică. Lucrări în cele două medii artistice se vor regăsi în următoarea expoziție personală, pe care însă nu o văd realizabilă mai curând de 2025, pentru că ceea ce mi-am propus pentru acest proiect presupune încă un volum uriaș de muncă.

De asemenea, am considerat necesar să urmez cursurile celui de-al doilea master de specialitate, de data asta în ceramică, începând din toamna aceasta, așa încât să pot deprinde la nivel profesionist și tainele artelor ceramice”.

Am observat deja într-o pictură de mari dimensiuni că era inclusă o statuetă ceramică supradimensionată. Am remarcat și subiectul – o procesiune. Iar pe perete, undeva în atelier, aveai tipărite modele de pe vase ceramice cucuteniene și altele specifice altor culturi.

„Observațiile sunt corecte. Cultul Zeiței Mamă are în centru figurinele Venus, printre primele reprezentări artistice ale umanității și o primă formă de spiritualitate, întrucât aceste figurine au fost descoperite cel mai des în cadre ritualice. Acest aspect va fi și punctul central al demersului meu vizual. Așa cum deja ai observat, narațiunea noilor picturi va avea ca nucleu Ritualul. Mai exact dimanica dintre formele ancestrale de divinație, obiectul divinizat: Mama - dătătoare de viață, purtătoare a miracolului nașterii, misterul ciclului menstrual acordat la fazele lunii și cei ce efectuau ritualul: Preotesele, conform unor cunoștințe mistice complet acordate la ciclurile Mamei Pământ și în armonie cu natura.

Pe teritoriul țării noastre există o sumedenie de culturi antice în cadrul cărora putem distinge clar un cult al Zeiței Mamă, cum sunt culturile Cucuteni, cultura Vinca-Turdas, Gumelnița și Hamangia, iar mai târziu îl găsim la Geto-Dacii, cu ale lor mistere în jurul cultului Zeiței Bendis.

Ca o concluzie, în acest proiect artistic am în vedere o recuperare a moștenirilor ancestrale și o recontextualizare a lor în contemporan. Iar la nivel personal este felul meu de a mă conecta cu strămoșii”.

Proiecte picturale trecute

Printre evenimentele trecute ce-i poartă semnătura se numără expoziția „Sinele”, un eveniment artistic din octombrie 2019, desfășurat la „Galeria Simeza” din București, o expoziție de portrete ce redau excelent nu numai partea vie, fizică, ci și latura psihologică a personajelor. La Eva Radu culorile, luminile și umbrele sunt altfel, în sensul că fiecare tușă pare a conține și o frântură de viață. Tablourile ei combină realismul cu impresionismul și în alte cazuri putem admira povești suprarealiste. Portretele par a avea ceva din Renoir, unul dintre cei mai pozitivi și energici pictori din istoria artei, care susținea că arta, pictura trebuie să reflecte bucurie, viață, culoare și lumină. “Am lucrat pentru acest proiect timp de trei ani un număr de 11 portrete și un autoportret. Evenimentul a avut recenzii grozave și un public numeros, a fost aproape copleșitor de experimentat”, își amintește artista.

Tot expoziție de portrete a fost și “Rapsodia sufletului”, organizată la Muzeul Național “Constantin Brancuși” (2022, Târgu Jiu).

Proiectul Strada Xenofon – una dintre “cele mai frumoase scări pictate din Europa”

Spune-mi te rog povestea picturii de pe strada Xenofon din București.

„În 2014 am realizat un proiect de artă urbană, în colaborare cu o firmă de publicitate, pictând pe treptele Străzii Xenofon. Aceasta e singura stradă în trepte din București, cu o vechime de 200 de ani. Iar în 2015 proiectul a continuat cu repictarea scărilor, dar cu o temă diferită. La acel moment proiectul a fost puternic mediatizat de multe canalele media și devenise un obiectiv turistic important. Strada a intrat chiar în <<Top 10 Cele mai frumoase scări pictate din Europa>> conform unor website-uri străine. În primul an, tema picturii au fost opt clădiri reprezentative ale Bucureștiului, pictate pe cele opt rânduri de trepte, iar tema din anul următor a fost o cascadă pictată pe întreaga suprafață a stărzii. Acum, după opt ani, pictura nu mai există, fiind în timp ștearsă de precipitații”.

Unde o găsiți pe Eva Radu?

Atelierul ei se află în București, unde se pot solicita vizite programate pentru a lua contact direct cu arta ei, ori pentru comenzi. Iar pe webite-ul artistei și pe pagina socială îi puteți admira câteva dintre opere, 

https://evaradu.com/page3.html

https://www.facebook.com/eva.radu.artist

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, arhiva personală Eva Radu

Foto, Daniel Mosessonhn

detalii autoportret

“Solitudine”, un jurnal pictural subiectiv despre cromatică, texturi și forme

La Art Yourself Gallery din București e în desfășurare o expoziție semnată de artista Maria Pelmuș, cu tema “Solitudine”, un jurnal artistic, un jurnal despre cromatică și forme, am putea spune. Artista creează, prin formă, culori și texturi, un limbaj artistic propriu și o marcă auctorială, întrucât arta sa devine ușor reconoscibilă ulterior. Artista ne invită într-un univers cromatic magic, ne atrage în poveștile ei pictate și reușeste să ne rețină acolo. Ne uimește complexitatea cadrelor și dimanica texturii, lumina și culorile rafinate.

“Cu un anume lirism încerc să sugerez perpetua dinamică ce se stabilește între cer și pământ, imagini cerute, descifrate în detalii, pentru a putea conștientiza misterioasa armonie. Din fragmentele înregistrate de memorie vreau să redau un feedback subiectivizat, în care elementele realului sunt investite în funcție de natura picturală. Motivul este intermediar între mine și gest. Gestul este în mine organic ca o descărcare sau debordare necontrolată, dar aceasta nu înseamnă că nu am sub control lucrarea”, mărturisește artista despre propriul demers artistic.

“Maria Pelmuș mi se pare a se îndrepta spre soluții picturale mai complexe, spre un expresionism care se vădește mai ales în exaltarea culorii. Dar artista nu urmărește efectele exasperante ale dizarmoniei, ale ruperii abrupte ale tonurilor. Dimpotrivă, pictura ei se întemeiază încă de pe acum, pe un studiu atent al melodiilor cromatice, lucrările ei comunicând un straniu echilibru al febrilității culorii și al cordialului echilibru împlinit pe întreaga suprafață a tabloului” - nota Dan GRIGORESCU.

“…Rafinată sub raport coloristic, mizând pe game joase și omogene ce intră în dialog de egalitate valorică, lasând să transpară și materialitatea suportului, pictura Mariei Pelmuș conține amintiri romantice disimulate sub tentația abstracției lirice, într-un dozaj ce ne determină să-i acordăm credit și atenție, pentru că provine din seriozitatea unui talent echilibrat, sobru, controlat cu luciditate” - Virgil MOCANU.

<<În mitologia orientală, cerul se unește cu pământul printr-o axă invizibilă numită centrul lumii. Această Axis mundi, prezentă în picturile Mariei Pelmuș, simbolizează comuniunea dintre spiritual, mineral și vegetal, o verticală ce străbate cosmosul, dealurile, apele, oamenii, iarba, mergând până în măruntaiele pământului. Pe ea sunt ”înșirate” amintirile artistei, impregnate de colinele joase, aride ale Dobrogei, prin care se văd “faliile” unor ere geologice, plaurii Deltei, insule, maluri tăiate ca o felie de pâine, vestigii sub forma unor totemuri sau mumii, ce atestă conviețuirea și contopirea omului cu aceste elemente>> - remarcă Maria OPREA.

Fotografii și selecție de comentarii - Art Yourself Gallery

Ziua Picturii Naționale. Expoziția-eveniment „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”, din 15 mai la MNAR

La finele anului 2021, data de 15 mai, ziua nașterii pictorului Nicolae Grigorescu, a devenit în România Ziua Picturii Naționale, marcată pentru prima dată anul trecut. Cu acest prilej, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în parteneriat cu Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, anunță deschiderea unei ample expoziții, intitulate „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziția se va putea vizita începând de luni, 15 mai 2023, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea artistului, până pe 17 septembrie 2023.

„Semnalăm importanta aniversare a pictorului nostru național și anunțăm ampla expoziție pe care i-o vom dedica în anul 2023. Oferim acum publicului spre cunoaștere și delectare doar o mică parte a excepționalelor lucrări care vor figura în ceea ce sperăm să fie un mare succes de public al anului viitor. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să vadă cele mai reprezentative lucrări ale lui Nicolae Grigorescu într-o etalare expozițională în acord cu cele mai bune practici din domeniu. Ne asumăm, astfel, primii în domeniul patrimoniului de artă, omagierea celui care este considerat fondatorul picturii moderne din România, în acord cu misiunea noastră de reprezentare a valorilor culturale la nivel național”, transmite Călin Stegerean, director general al MNAR.

Fondator al școlii moderne de pictură, membru de onoare al Academiei Române, urmat de marii artiști Ion Andreescu și Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu (1838-1907) era imaginea către care tindeau generațiile de tineri artiști ai începutului de secol XX. Când spunem Grigorescu în minte ne vin, pe de o parte, o serie de peisaje specifice școlii de la Barbizon, iar pe de alta, numeroase reprezentări - peisaje și portrete, desprinse din viața satului românesc, cu toată frumusețea, firescul și simplitatea ce se desprindea din acesta.

Expoziția de la MNAR va cuprinde peste 120 de picturi din colecția MNAR, reunind lucrări majore din patrimoniul instituției, în acest proiect cu caracter de avanpremieră. “Multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România”, informează MNAR.

“La 185 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, evaluarea moștenirii sale artistice s-a oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui ethos național pe care atât contemporanii pictorului cât și generațiile care au urmat l-au sesizat și apreciat. De aceea, lucrările sale sunt acompaniate de o selecție de citate din scrierile ce privesc opera sa pe întreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Pleșu. Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziției noastre este și acela de a focaliza atenția publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepționalului său talent”, mai aflăm de la Muzeul Național de Artă.

„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român”, consideră dr. Călin Stegerean.

Expoziția este realizată de colectivul MNAR, compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu - șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Din echipa de restaurare fac parte Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu, Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea și Cătălina Negoiță.

Din cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au contribuit conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.

În cadrul expoziției, în intervalul menționat, se vor organiza diverse activități de educație muzeală pentru copii, ghidaje de specialitate și conferințe. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate în expoziție de directorii unor prestigioase instituții de cultură.

Viața și opera lui Grigorescu, prin cuvintele unori iluștri oameni de cultură

Camil Ressu - „Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, grația spiritului și fanteziei. Opera lui ține un loc nemărginit în admirația publicului, pentru că nici un alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru.” (în Grigorescu, Ed. Meridiane, București, 1978, p.25)

Alexandru Vlahuță - „Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos...” (în Grigorescu, capitolul Cronologie și concordanțe, Ed. Meridiane, București, 1978, p.7.)

Henri Focillon - „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa.” (în Grigorescu, capitolul Nicolae Grigorescu, un classique de la peinture roumaine, Ed. Meridiane, București, 1978, p.45)

Moștenirea și moștenitorul

În 1939, Gheorghe Grigorescu, singurul moștenitor al lui Nicolae Grigorescu, vindea primăriei Câmpina 200 de tablouri și schițe în peniță, creion și laviu, semnate de pictorul Nicolae Grigorescu. În prezent, acestea se află în Muzeul Național de Artă din București.

Cosmina Marcela OLTEAN

Sursă date și foto, MNAR

Colecție de frunze în coloane metalice / Expoziția “DORINA HORĂTĂU. RECONSTRUCȚIE DE PEISAJ”

Regăsim expoziția „Dorina Horătău. Reconstrucție de peisaj”, care formează o amplă instalație artistică, la parterul Muzeului Național de Artă Contemporană, în Sala de Marmură. Un proiect deosebit prin concept, care ne duce inevitabil cu gândul la efemeritate, la curgerea timpului și la felul cum materia se consumă. Deschisă pe 8 decembrie, în cadrul MNAC Winter Opening 2022 / noul sezon expozițional MNAC, expoziția se poate vizita până pe 16 aprilie 2023, la adresa str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4.

Proiectul a fost curatoriat de Călin Dan, cu sprijinul echipei curatoriale formate din Sandra Demetrescu și Alexandru Oberländer-Târnoveanu.

“Dorina Horătău a strâns sârguincios frunze uscate din crângul MNAC. A tapetat cu ele pardoseala Sălii de Marmură. A „recompus” copacii de-afară, sub forma unor coloane metalice. A amplificat efectul asupra privitorului cu sunete ritmice ale unui topor care pare să spargă atât lemnul, cât și liniștea. Vizitatorului îi rămâne doar să descopere acest șantier organic, odată cu circuitul cât se poate de artistic al materiei. Ce se întâmplă cu frunzele, după ce se usucă și cad din copaci? Nu ne mai punem întrebarea asta, fiindcă suntem siguri că știm răspunsul. Dorina Hotărău a descoperit unul nou. Și un alt circuit al frunzelor în natură. Astfel, în interiorul muzeului, s-a ridicat o pădure interioară, suprinzătoare și adâncă”, informează echipa curatorială.

“Forma și conținutul silvic al unui perimetru din păduricea aflată în fața MNAC sunt aduse într-o formă abstractizată în spațiul interior al clădirii, în Sala de Marmură. Fiecare trunchi / recipient construit din interior conține frunzele adunate de sub copacul „corespondent”, aflat în mediul natural din exterior. Propunerea acestei instalații site-specific mizează pe o experiență senzorială bazată pe contradicția puternică dintre spațiul delimitat și conținutul acestuia, cu intenția de a crea o realitate activă, obiectivă în care intervenția artistică să creeze un loc al introspecției, al chestionărilor și al reflecțiilor”, transmite artista Dorina Horătău.

Cosmina Marcela Oltean

Producție: Ionuț Emilian Petcu, Teodor Horătău, Gheorghe Olteanu, Răzvan Mihalachi, Mihai Toma, Ionuț Marin,

Fotografii - Serioja Bocsok / MNAC Bucharest

Paginile MNAC -

https://www.mnac.ro/event/1080/DORINA%20HOR%C4%82T%C4%82U.%20RECONSTRUC%C8%9AIE%20DE%20PEISAJ ;

https://www.facebook.com/mnacbucharest