Descoperit într-o zi de 4 noiembrie: Mormântul lui Tutankhamon, „mormântul care a schimbat lumea”

La 4 noiembrie 1922, arheologul britanic Howard Carter făcea una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului XX: mormântul faraonului Tutankhamon, ascuns în Valea Regilor. Această descoperire, care a marcat istoria Egiptului, a captivat încet întreaga lume.

Căutarea îndelungată a unui faraon pierdut

Timp de ani de zile, Howard Carter a cercetat deșerturile din Teba, convins că cel puțin un mormânt regal din dinastia a XVIII-a nu fusese încă descoperit. Expedițiile sale au fost finanțate de Lord Carnarvon, un aristocrat britanic pasionat de Egiptul antic.

Foto, National Geographic

Până în 1922, majoritatea experților credeau că Valea Regilor fusese complet explorată. Totuși, Carter a continuat să sape. Când un tânăr a descoperit din întâmplare o treaptă de piatră în timp ce explora printre dărâmături, echipa a început să dezgroape o scară care cobora adânc în stâncă. Ceea ce avea să fie găsit dedesubt urma să schimbe istoria.

Pe măsură ce Carter înainta, a descoperit o ușă cu sigiliile necropolei regale. La 26 noiembrie 1922, el a făcut o mică gaură în tencuială, a introdus o lumânare și s-a uitat înăuntru. Când Lord Carnarvon l-a întrebat dacă vede ceva, Carter a răspuns cu cuvintele care aveau să devină legendare: “Yes, wonderful things.” Dincolo de acea ușă se afla o lume neatinsă de peste 3.000 de ani.

Mormântul, cunoscut astăzi sub numele de KV62, era relativ mic comparativ cu alte morminte regale, dar uimitor prin bogăția și starea sa de conservare.

Spre deosebire de majoritatea mormintelor regale, care fuseseră jefuite în Antichitate, cel al lui Tutankhamon a fost găsit aproape intact, cu sigiliile originale neatinse.

Înăuntru se aflau peste 5.000 de obiecte: statui de aur, carete împodobite cu bijuterii, vase de alabastru, paturi ceremoniale în formă de animale sacre, instrumente muzicale, dar și hrană și vinuri destinate vieții de apoi.

Camera funerară principală conținea patru altare aurite, așezate unul în interiorul celuilalt – asemenea unor păpuși rusești. În centrul lor se aflau trei sicrie antropoide, dintre care cel mai interior era din aur masiv, conținând mumia lui Tutankhamon purtând celebra mască de aur.

Carter a descris prima vedere asupra antecamerei ca fiind „de parcă ar fi fost camera de recuzită a unei opere dintr-o civilizație dispărută”.

Arta din mormântul lui Tutankhamon: Splendoarea unei lumi sigilate

Descoperirea mormântului nu a scos la lumină doar comori regale, ci și o demonstrație excepțională de măiestrie artistică egipteană.

Fiecare obiect – de la cea mai mică amuletă la cele mai mari sanctuare aurite – a fost realizat cu o finețe și o simbolistică profundă, exprimând credința egiptenilor că arta era o punte între viață și eternitate.

Masca de aur – portretul unei divinități

Cel mai celebru artefact din lume, masca mortuară a lui Tutankhamon, reprezintă apogeul artei orfevreriei egiptene.

Masca de peste 10 kilograme a fost realizată din aur solid și incrustată cu lapis lazuli, obsidian, turcoaz și sticlă colorată. Redă chipul tânărului faraon în mod idealizat, exprimând calm și perfecțiune divină. Coiful dungat și barba falsă îl asociază cu Osiris, zeul lumii de dincolo.

Pe spatele măștii apare gravată o vrajă din Cartea Morților, menită să-i protejeze spiritul. Istoricul Nicholas Reeves a descris-o drept „cea mai perfectă îmbinare dintre artă și credință realizată vreodată în Egiptul antic”.

Cofretele funerare – o trilogie de aur

În interiorul altarelor aurite se aflau trei sicrie antropoide, fiecare simbolizând o trecere spirituală.

Primele două erau din lemn aurit și împodobite cu pietre semiprețioase, iar cel din centru era din aur masiv, cântărind peste 100 de kilograme. Decorul cu zei protectori, aripi aurite și texte hieroglifice transforma fiecare sicriu într-o rugăciune sculptată pentru renaștere.

Mobilier, carete și viața cotidiană în eternitate

Printre comori se aflau scaune, tronuri, lăzi și carete, fiecare combinând utilitatea cu rafinamentul artistic. Tronul de aur îl arată pe Tutankhamon alături de soția sa, Ankhesenamon, într-o scenă tandră sub razele discului solar Aten. Această reprezentare combină realismul moștenit din perioada Amarna cu formele tradiționale tebane.

Caretele, folosite atât ceremonial, cât și la vânătoare, erau decorate cu foiță de aur și motive regale. Aceste obiecte reflectă convingerea egipteană că frumusețea și funcționalitatea trebuiau să însoțească regele și dincolo de moarte.

Sculpturi și zei protectori

La intrarea în camera funerară stăteau două statui negre, în mărime naturală, ale lui Tutankhamon, ținând bastoane. Culoarea lor neagră simboliza pământul fertil al Nilului și renașterea.

Alături, statui mai mici ale zeilor Anubis, Isis, Nephthys și Ptah erau realizate din lemn aurit și faianță, păstrând echilibrul proporțiilor perfecte ale artei sacre egiptene.

Mumia lui Tutankhamon era împodobită cu peste 140 de bijuterii – coliere, inele, brățări și pectorali – fiecare având o funcție magică: scarabeele simbolizau renașterea, ankh-ul reprezenta viața, ochiul lui Horus oferea protecție. Arta și credința se contopeau în aceste obiecte, fiecare piatră având un rol spiritual precis.

Moștenirea artistică

Obiectele descoperite în mormânt au influențat profund estetica secolului XX, inspirând mișcarea Art Deco din anii 1920. Simbolurile egiptene – scarabeii, soarele înaripat, liniile geometrice aurii – au devenit motive moderne de eleganță. Dar dincolo de influență, aceste opere rămân dovezi ale convingerii egiptene că arta era însăși forma vizibilă a eternității.

Moștenirea „regelui copil”

Tutankhamon a domnit doar aproximativ zece ani și a murit tânăr, la circa 18 ani (în jurul anului 1323 î.Hr.), dar este poate cel mai cunoscut faraon datorită completitudinii mormântului său.

Descoperirea a oferit istoricilor o imagine unică asupra religiei, artei și vieții de curte din Egiptul antic.

„Blestemul faraonilor” – între mit și realitate

După deschiderea mormântului, presa occidentală a lansat legenda unui „blestem al faraonilor” care ar fi lovit pe cei ce tulbură somnul regilor.

Moartea bruscă a lui Lord Carnarvon în 1923, în urma unei infecții, a alimentat zvonurile. Totuși, niciun text din mormânt nu conținea vreo amenințare, iar majoritatea echipei lui Carter a trăit mult timp. Mitul blestemului rămâne o creație modernă, nu o realitate antică.

Un secol de cercetări

Carter și echipa sa au lucrat peste zece ani pentru a fotografia, documenta și conserva toate artefactele. Metodele lor au devenit modele pentru arheologia modernă. Astăzi, cele mai multe obiecte se află în marele muzeu egiptean din Giza, unde cercetările continuă cu tehnologii de ultimă generație, aducând noi informații despre viața și moartea tânărului faraon.

Descoperirea mormântului lui Tutankhamon – „mormântul care a schimbat lumea” – a reaprins fascinația globală pentru Egiptul antic, a revoluționat arheologia și a inspirat generații de artiști și istorici.

Prin perseverența lui Carter și prin geniul artizanilor egipteni, vocea fragilă a unui faraon adolescent – amuțită timp de milenii – a renăscut, șoptind din aur și tăcere, din inima Văii Regilor.

Ca orice eveniment istoric major, dar și ca o descoperire de excepție, viața faraomului și decoperirea mormântului său au fost redate și în câteva ecranizări – filme, seriale și documentare dintre care amintesc:

„Tut” (miniserie, 2015) — prezintă în trei episoade dramatizarea scurtei domnii a faraonului.

„Tutankhamun” (serial TV, 2016) — urmăreşte cercetările arheologului Howard Carter pentru mormânt.

„The Curse of King Tut’s Tomb” (film TV, 2006) — combină aventura şi elemente fictive inspirate de descoperirea mormântului.

„Tutankhamun: The Last Exhibition” (documentar, 2021) — documentează istoria descoperirii mormântului şi expoziţia itinerantă a comorilor.

„Tutankhamun: The Truth Uncovered” (documentar, 2014) — investigaţie ştiinţifică privind moartea şi mumificarea lui Tutankhamun.

Cosmina Marcela OLTEAN

 

Surse:

National Geographic – „How Howard Carter Discovered King Tut’s Golden Tomb”

Britannica – „Howard Carter” și „Tutankhamun”

Smithsonian Magazine – „The Discovery of King Tut’s Tomb”

World History Encyclopedia – „Wonderful Things: Howard Carter’s Discovery of Tutankhamun”

Euronews – „The Tomb That Changed the World: 100 Years On”

Scientific American – „King Tut Mysteries Endure 100 Years After Discovery”

The Metropolitan Museum of Art & British Museum – arhive de artă egipteană

Creații ale artistului Hans Hermann, digitizate și puse în valoare într-o nouă expoziție la Muzeul de Artă Brașov

La Muzeul de Artă Brașov s-a deschis expoziția „Hans Hermann. Gravură și animație”, care se poate vizita până pe 29 septembrie.

Hans Hermann (1885 – 1980) este unul dintre cei mai importanți artiști transilvăneni din secolul al XX-lea. Repertoriul său tematic este dominat de lucrări care descriu un spațiu tradițional: monumente reprezentative şi colţuri anonime din burgurile transilvănene, cetăți țărănești și biserici fortificate, peisaje şi scene rurale, personaje în costume populare, dar şi peisaje montane. Imaginea gravată rămâne întotdeauna fidelă reprezentării obiective, indicând „un spirit metodic punând multă grijă în redarea fidelă a adevărului plastic al lucrurilor, insistând asupra detaliilor cu acea atenţie specifică gravorului”, dar reuşind „să dea unitate amănuntului făcându-l expresiv” (Julius Bielz).

“Gravurile sale servesc ca documente istorice valoroase. Ele oferă informații cu privire la aspectele arhitecturale, culturale și sociale ale regiunii, fiind mărturii vizuale ale unui trecut îndelungat și bogat, ce oferă o perspectivă unică asupra vieții, peisajelor și evenimentelor din aceea perioadă istorică. Prin interpretarea sa artistică, Hermann a înfățișat obiceiuri locale, tradiții și viața de zi cu zi, contribuind astfel la conservarea și promovarea patrimoniului cultural al regiunii. Dincolo de semnificația lor istorică și culturală, gravurile lui Hermann sunt apreciate pentru valoarea lor artistică. Folosirea pricepută a liniilor, formelor și compoziției demonstrează măiestria sa în tehnica gravurii.

Prin utilizarea tehnologiei digitale pentru animarea a 7 gravuri ale lui Hans Hermann, proiectul expozițional aduce o perspectivă inovatoare și captivantă asupra lucrărilor artistului. Astfel, se îmbogățește experiența vizuală a vizitatorilor, pe care îi încurajează să exploreze și să interacționeze cu operele de artă într-un mod inedit, contribuind la diversificarea și democratizarea accesului la artă”, transmite Alexandra Ilnițchi-Ardelean (Comunicare și Relații Publice MAB).

Muzeul de Artă Brașov deține în patrimoniu peste 240 de lucrări de gravură realizate de Hans Hermann, iar acest proiect de digitizare a operei marelui artist răspunde nevoii de valorificare a unei părți importante din patrimoniul muzeului și de asigurare a accesului publicului la lucrările de gravură aflate în prezent în depozitele instituției.

Expoziția face parte din proiectul „Explorând gravurile lui Hans Hermann. De la arta tradițională la cea digitală”, realizat de Muzeul de Artă Brașov și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

O pictură se va restaura sub privirile vizitatorilor, la Muzeul de Artă Brașov

Muzeul de Artă Brașov oferă publicului ocazia de a urmări desfășurarea unor etape din procesul de restaurare a unei opere de artă, în perioada 31 iulie – 14 august 2024, de miercuri până vineri, între orele 11-15. Dacă sunteți curioși Radu Tătaru va demonstra înlăturarea depunerilor care împiedică vizibilitatea optimă a lucrării, la sediul muzeului din Bulevardul Eroilor nr. 21, în Sala unu. Procesul va continua în laboratorul Muzeului de Artă Brașov până la finalizarea, respectiv expunerea lucrării în Galeria de Artă Românească.

Odată cu trecerea timpului, vernisurile utilizate de pictori în vederea protejării suprafețelor pictate în ulei, se pot deteriora. Adesea, acestea pot dezvolta cracluri, se pot albi ori îngălbeni. În acest ultim caz, decolorarea opacizează detaliile originale ale picturii afectându-i întreaga tonalitate cromatică. Tonurile de alb și crem devin gălbui, în timp ce albastrurile virează în verde. Curățarea vernisului îngălbenit este un proces delicat, dar poate schimba în mod dramatic aspectul general al picturii. 

Opera de artă selectată a fost realizată de artistul brașovean Friedrich Miess, „în întâmpinarea anului jubiliar al lui Honterus 1898”, conform unei inscripții aflate pe spatele lucrării. Intitulată „Portret de femeie în port săsesc (Portretul Friedei Teutsch)”, Cu prilejul dezvelirii statuii lui Johannes Honterus pe 21 august 1898, Miess a realizat portretul mătușii sale, Frieda Teutsch, după o fotografie de Carl Muschalek, cumnatul ei. În cadrul festivităților de inaugurare a monumentului, membrele Uniunii libere a femeilor săsești au fost îmbrăcate în bogate costume naționale săsești. Lucrarea a fost realizată în ulei pe pânză și are dimensiunile de 198 x 115 cm – transmite Alexandra Ilnițchi-Ardelean, referent de specialitate Comunicare și PR.

Radu Tătaru este restaurator la Muzeul de Artă Brașov din anul 2007, specializat pe conservare curativă şi restaurare pictură ulei, iar din anul 2019 îndeplinește și funcția de Șef serviciu – Secția artă. A publicat articole de specialitate cu privire la noi tehnici și metodologii de restaurare a picturilor, iar o parte din operele de artă pe care le-a restaurat sunt prezentate în expoziția de bază a Muzeului de Artă Brașov. În 2022 a publicat catalogul „Muzeul de Artă Braşov. Patrimoniu salvat”, care cuprinde o selecție de 16 picturi restaurate în laboratorul Muzeului de Artă Brașov de către specialistul Radu Tătaru. Prin munca sa de cercetare, contribuie în mod semnificativ la valorificarea și popularizarea patrimoniului Muzeului de Artă Brașov în rândul specialiștilor și cercetătorilor.

Una dintre funcțiile esențiale ale muzeului este conservarea patrimoniului, ceea ce înseamnă atât păstrarea în stare bună a materialității operelor de artă, cât și a aspectului estetic. Înainte ca lucrările de artă să ajungă în muzee pentru a fi conservate, există posibilitatea ca ele să fi suferit modificări estetice sau chiar pierderi de materie față de starea lor inițială, fie datorită vechimii lor, fie traumelor care le-a afectat integritatea.

Misiunea restauratorului este, în primul rând, să asigure integritatea lucrării, înlăturând toate problemele care pot duce la pierderea din materialele componente (desprinderi ale peliculei de culoare, rupturi ale pânzei sau lemnului suport). O a doua componentă în procesul de restaurare este prezentarea estetică. Dacă o lucrare este acoperită de depuneri de murdărie sau lacul protector este închis la culoare, mesajul artistic este greu de descifrat, iar restauratorul trebuie să le înlăture. Astfel, privitorul va avea acces la întreaga imagine, nemărginit, fie pentru a o admira, în calitate de vizitator al unui muzeu, fie pentru a o studia, în calitatea de cercetător sau istoric de artă.

Veți avea ocazia de a interacționa cu specialistul restaurator pentru a afla secretele profesiei sale. Accesul publicului se face în baza biletului de vizitare a muzeului.

Foto, MAB

Povestea savantului Victor Babeș în expoziția “Bucureștiul maghiar. Povestea unei diaspore”

Cu toții putem lega numele lui Victor Babeș de domeniul vast al bacteriologiei, o arie de cercetare în medicină pe care a revoluționat-o. În 1885, publica la Paris, alături de Andre Victor Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume cu titlul “Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”. Datorită cercetărilor sale, bacteriologia s-a impus ca disciplină în marile facultăți din Europa și SUA, iar azi e nelipsită din orice facultate sau școală care formează medici și asistenți medicali.

Bacteriolog, morfopatolog, profesor universitar, membru al Academiei Române, Babeș a fost triplu laureat al Academiei de Științe din Paris și distins cu premiile Montyon și Breant. Din povestea pe care curatorul Adrian Majuru o conturează în jurul acestei mari personalități a culturii universale, aflăm că prin toată activitatea sa, desfășurată la Budapesta, iar ulterior, timp de patru decenii la București, Victor Babeș a creat mereu legături între cele două capitale, demonstrând că știința este universală și apolitică, menită să unească umaniatea. Când a părăsit Budapesta în favoarea Bucureștiului, oamenii de știință de acolo au simțit o mare pierdere pentru comunitatea științifică.

Cum a ajuns Victor Babeș om de știință? - aceasta e o întrebare la care poate nici nu ne-am gândi prea mult azi, întrucât poate rezulta aproape redundantă, însă un aspect foarte interesant pe care puțini îl cunosc legat de marele om de știință este că aspirația lui a fost de a deveni actor, iar calea medicinei a luat-o în urma unei tragedii instalate brusc în mijlocul familiei cu nouă copii - aceea că una dintre surori s-a îmbolnăvit și a murit foarte timpuriu.

Vă invităm în expoziția de la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc, până pe 12 noiembrie, să descoperim și mai multe aspecte interesante legate de personalitatea marelui Victor Babeș, unde veți găsi documente inedite din patrimoniul Muzeului “Victor Babeș” din București, recomandări care îi atestă calitățile și aspecte legate de activitatea științifică și didactică.

Alături de Muzeul de Artă Cluj-Napoca / Semnați petiția!

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca este un important reper pentru Cluj și pentru Transilvania. Deținator al unui patrimoniu de mare valoare și organizator a numeroase evenimente culturale de cea mai înaltă calitate, muzeul merită să ne alăturăm cauzei și să contribuim la consolidarea poziției pe care o deține în peisajul cultural clujean. Echipa muzeului e formată din specialiști devotați și foarte implicați în viața culturală a orașului, a căror scop și misiune e grija nemărginită pentru patrimoniul artistic și valorificarea acestuia. Activitatea muzeului are nu doar rezonanță județeană, ci și importante ecouri naționale și internaționale.

<<Muzeul de Artă Cluj-Napoca este una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale cu profil artistic din România, fiind nominalizat în anul 1997 pentru prestigiosul Premiu al Muzeului European al Anului – EMYA. Calitatea programelor culturale organizate a fost recompensată cu premii naţionale acordate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru expoziţiile Cultură şi artă armenească la Gherla (2003), Abodi Nagy Béla (2005) şi Avangarda din România în colecţii clujene (2007), precum şi cu distincţia acordată de Comitetul Român al ICOM pentru impactul asupra publicului a programului „De gustibus et coloribus…” (2010).

Muzeul de Artă Cluj-Napoca este o instituţie publică de cultură cu personalitate juridică, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, bunuri care fac parte din categoria artelor vizuale din arta românească şi universală. Acestea includ: artele plastice şi decorative, design, arhitectură, fotografie, film, carte şi tipografie, manifestări de tip happening, instalaţii plastice, performance, manifestări artistice de sinteză, precum şi noi forme de creaţie circumscrise artelor vizuale care rezultă din activitatea artistică contemporană.>> (https://www.macluj.ro/misiune)

Vă rog să semnați și voi petiția! Fiecare vot contează!

https://www.petitieonline.com/s_nu_ucidem_cultura_s_nu_ucidem_muzeul_de_art_din_cluj_napoca?fbclid=IwAR2TAuS7J9i9pd_3TjBl9X5HYDbzqzualwrEFdZoGIVda43oqUffQhG5Ed0

O nouă expoziție cu tematica „Re:Imagine Brașov” se deschide cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului

Muzeul de Artă Brașov vernisează vineri, 15 septembrie 2023, ora 18.00, la sediul MAB, expoziția „Re:Imagine Brașov”. Organizată cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, expoziția aduce împreună lucrările artiștilor contemporani brașoveni inspirate din patrimoniul construit al orașului.

Pe parcursul anului 2023, Muzeul de Artă Brașov, în parteneriat cu Depoul de Artă Urbană, a organizat o serie de 4 evenimente în cadrul proiectului „Re:Imagine Brașov”. În cursul acestora, artiști brașoveni contemporani au fost invitați să transforme muzeul în atelier de creație. Pornind de la elementele de patrimoniu pe care artiștii le consideră relevante pentru identitatea orașului, inspirați din bogata istorie a Brașovului sau din experiența actuală, ei au creat noi opere de artă în prezența publicului vizitator.

Expoziția prezintă lucrările artiștilor brașoveni Anda Ansheen, Bianca Anton, Sebastian Beianu, Bianca Bideac, Silviu Blidaru, Raluca Cozma, Corina Drăgan, Anita Frâncu, Ana-Maria Gălețeanu, Beatrice Gherghel, Alexandra Gold, Homeboy, Xenia Pamfil, Teodora Pica, George Roșu, Magdalena Stăvilă, Agata Secelean, Carmen Țanu, Andreea Lozioara Zamfir, Alice-Helen Zigman.

Proiectul „Re:Imagine Brașov” și-a propus să faciliteze interacțiunea dintre artiștii contemporani și patrimoniul orașului Brașov, urmărind aducerea în contemporaneitate a patrimoniului arhitectural care definește Brașovul prin lucrările artiștilor care trăiesc și creează în acest oraș. Procesul de creație al artiștilor a devenit un act public, lucrările fiind realizate în sălile muzeului. Vizitatorii au avut ocazia să descopere procesul de creație al artiștilor, să interacținoeze cu aceștia și să descopere mai multe despre istoria clădirilor emblematice recreate. În urma evenimentelor au fost produse scurte materiale video disponibile pe canalul de Youtube al Muzeului de Artă Brașov. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 15 septembrie – 15 octombrie 2023.

Rezumatul săptămânii în curs

<<Ne așteaptă zile frumoase la muzeu, alături de creații excepționale, artiști contemporani și oameni formidabili!

Vineri, de Zilele europene ale patrimoniului, vă invităm la vernisajul expoziției colective „Re:Imagine Brașov”, prin care veți descoperi operele create de către artiștii brașoveni în sălile muzeului pe parcursul celor 4 evenimente Re:Imagine Brașov.

Tot în această săptămână urmează și anunțul celor 5 proiecte câștigătoare la concursul de bijuterie contemporană Timeless Jewelry, așa că urmăriți-ne cu atenție paginile social media!

În weekend muzeul este gazda unor ateliere din cadrul proiectului „Be-Brașov: retrocedarea formei I memoria orașului” care contribuie la creșterea sentimentului de apartenență în rândul tinerilor la orașul în care locuiesc. Înscrierile la activități s-au încheiat, iar cei 45 de cursanți selectați își vor dezvolta abilitățile artistice în cadrul cursurilor organizate de Docuart. Vă așteptăm cu drag și artă la muzeu!>>, transmite MAB.

Exponatul lunii Septembrie

Elena Popea (1879-1941), „Peisaj”, nedatat, ulei pe carton, 50 x 32 cm

<<Un aspect central al creației Elenei Popea îl reprezintă contactul cu diferite spații geografice. Prin pictură, ea încearcă să înțeleagă și să exprime specificul local, însă fără a privilegia elementele pitorești și exotice.

Peisajul urban prezentat în această lucrare este redat pe diagonală, iar fațadele clădirilor și obloanele imprimă picturii un ritm susținut. Îngustimea străzii este contrastată de luminozitatea cerului, de lumina reflectată de pe fațade și de felinarul care echilibrează întreaga compoziție.

Elena Popea ocupă un loc aparte printre artiștii născuți la Brașov. Părăsind orașul natal încă din tinerețe, cu toate că a revenit adeseori aici, artista a încetat să aparțină unui loc anume. Experiența călătoriei a devenit definitorie pentru creația sa. Stimulându-i creativitatea și reînnoirea periodică a expresiei, confruntarea neobosită cu noi spații geografice a împins-o mereu mai departe>> (MAB).

„Elena Popea este un produs al vremii moderne, o artistă care aparține artei universale, pentru că exprimă prin excelență senzualismul artistic al poporului nostru, pasiunea fierbinte a românului” - Emil Isac.

„Exponatul lunii” face parte din campania de promovare a colecțiilor de patrimoniu ale Muzeului de Artă Brașov.

Foto și date, MAB

Două noi expoziții temporare la Muzeul de Artă Brașov

Muzeul reorganizează spațiul dedicat expozițiilor temporare, oferind șansa vizitatorilor să exploreze muzeul altfel, alăturând arta contemporană operelor din patrimoniul muzeal și expoziției de bază reprezentată de Galeria de Artă românească de la etajul clădirii, aflăm de la biroul de Comunicare și PR al instituției. Astfel, finalul lunii iulie aduce la muzeu două noi expoziții temporare.

„Refugiu în peisaj. Valeriu Maximilian”, expoziție curatoriată de Andreea Pocol, desfășurată în perioada 26 iulie – 10 septembrie 2023, prezintă o selecție de peisaje realizate în acuarelă de îndrăgitul artist brașovean. Valeriu Maximilian (1895-1945) este cel mai important artist român al Brașovului interbelic, iar operele de artă prezentate cu ocazia acestui eveniment fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Brașov. Vizitatorii vor putea călători pe urmele artistului în lucrările expuse în Sala unu de la parterul muzeului. Expoziția nu va fi deschisă printr-un eveniment public, ci poate fi vizitată direct de către publicul interesat.

În perioada 28 iulie - 15 august 2023, Muzeul de Artă Brașov găzduiește expoziția „Mario Passavanti, artist al Florenței. Confluențe româno-italiene în pictura contemporană”, care prezintă portrete, peisaje, naturi statice și arta abstractă din activitatea artistică a lui Mario Passavanti, desfășurată pe parcursul a patru decenii.

Vernisajul va avea loc vineri, 28 iulie 2023 (ora 12.00), la sediul muzeului. Expozițiile se pot vizita în baza tarifului pentru biletul dedicat expozițiilor temporare: adulți – 6 lei; elevi/studenți – 1,5 lei; pensionari – 3 lei.

„Timeless Jewelry” - Design contemporan și artă clasică într-un concurs de creație lansat de Muzeul de Artă Brașov

MAB a pregătit „Timeless Jewelry”, un concurs de design de obiect ce se va desfășura între 18 iulie și 3 septembrie 2023. Cei ce doresc să participe sunt invitați să exprime, într-un design propriu, esența artei clasice, creând bijuterii inspirate din patrimoniul artistic al muzeului.

Concursul invită artiștii și designerii să participe, până la început de septembrie 2023, cu propuneri de bijuterii, individuale sau colecții, inspirate dintr-o selecție de 21 de opere de artă aflate în patrimoniul Muzeului de Artă Brașov. Lucrările ce vor servi drept sursă de inspirație pot fi descoperite și explorate în muzeu, dar și pe platforma web dedicată proiectului, aici - https://jewelry.muzeulartabv.ro/.

„Organizat în parteneriat cu Assamblage - Asociația Națională a Autorilor și Designerilor de Bijuterie Contemporană și cu Muzeul Național Cotroceni, concursul dorește să aducă o perspectivă nouă asupra modalităţilor de valorificare a patrimoniului muzeal, prin creație și design contemporan.

Timeless Jewelry are în centru caracterul unic și atemporal al bijuteriei, conectând poveștile bijutierilor și artizanilor de ieri, relevate în lucrările de artă, cu creația contemporană. Conceptul concursului se bazează pe reinterpretarea accesoriilor și bijuteriilor regăsite în operele de artă, urmărind crearea unor piese care îmbină elemente clasice și contemporane”, transmite Alexandra Ardelean (dep. Comunicare și PR al MAB).

Din aceeași sursă aflăm și faptul că după jurizare se vor acorda cinci premii - un premiu în valoare de 10.000 de lei va fi acordat pentru fiecare propunere câștigătoare, suma reprezentând onorariul pentru conceptul artistic și drepturile de autor, precum și costurile aferente producției prototipului și a unei serii limitate de minimum 25 de bucăți.

Proiectele câştigătoare vor fi prezentate publicului larg, în luna octombrie 2023, la Romanian Jewelry Week și în cadrul a două expoziții organizate în spațiile partenerilor de proiect: Muzeul de Artă Brașov și Muzeul Național Cotroceni.

După încheierea concursului, obiectele câștigătoare vor fi disponibile în magazinele celor două muzee, oferind publicului prilejul să devină parte din acest demers care conectează trecutul cu prezentul, celebrând arta clasică și creatorii contemporani deopotrivă.

Juriul este alcătuit din profesioniști în domenii relevante, de dezvoltare ale acestui proiect: bijuterie contemporană, design, muzeologie și management cultural. Deciziile juriului sunt definitive și irevocabile.

Criteriile de evaluare care vor sta la baza jurizării propunerilor înscrise în competiție sunt: originalitatea (caracterul inovator și creativ al propunerii), relevanța (funcționalitatea în raport cu obiectivul concursului, de a dezvolta o bijuterie sau o colecție de bijuterii în acord cu tema concursului), fezabilitatea (abordarea realistă a bugetului și posibilitatea de implementare a proiectului propus ȋn limitele de buget impuse și a detalierii bugetului), calitatea design-ului și viabilitatea comercială.

Regulamentul și informații suplimentare despre concurs și înscriere sunt disponibile aici: https://jewelry.muzeulartabv.ro/.

Concursul Timeless Jewelry este lansat în cadrul proiectului „Ecouri ale prestigiului” inițiat de Muzeul de Artă Brașov în parteneriat cu Assamblage - Asociația Națională a Autorilor și Designerilor de Bijuterie Contemporană și Muzeul Național Cotroceni. Proiectul este co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

7 mari muzee din România, prezintă 77 de lucrări de Grigorescu, la 111 ani de la venirea “Păstoriței” în Bucovina

Muzeul Național al Bucovinei propune o expoziție-eveniment și invită publicul duminică, 2 iulie , ora 17, la vernisajul expoziției "Nicolae Grigorescu - mereu surprinzător", ce va avea loc la Muzeul de Istorie din Suceava (str. Ștefan cel Mare nr. 33).

Expoziția cuprinde 77 de lucrări provenite din 7 muzee din țară: Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu - Quintus”, Muzeul Național Brukenthal, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și de la Muzeul Național al Bucovinei.

Evenimentul se leagă de împlinirea a 111 ani de la aducerea tabloului "Păstorița" în Bucovina, lucrare aflată în Fondul memorial-documentar Leca Morariu, deținut de Muzeul Național al Bucovinei.

<<În anul 1902, Nicolae Grigorescu (1838-1907) pictează lucrarea "Păstorița" și o dăruiește amicului său Alexandru Vlahuță, care, la rândul său, o dăruiește românilor din Bucovina și anume Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina.

Profesorului universitar Alexandru Leca Morariu, fost decan al Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți, este cel căruia i se datorează întoarcerea lucrării în patrimoniul public, prin donația pe care soția sa Octavia Lupu Morariu a făcut-o în 1967 Muzeului Județean Suceava, alături de cărți, manuscrise, documente, publicații și alte câteva tablouri semnate de Ștefan Luchian și Epaminonda Bucevschi.

La 41 de ani de la ultima mare expoziție dedicată lui Nicolae Grigorescu la Suceava, "Păstorița" iese din uitare, restaurată și înnobilată cu o ramă de tip Grigorescu cu sprijinul Fundației Umanitare „Assist”>>, aflăm de la Muzeul Național al Bucovinei.

În cadrul vernisajului se vor lansa albumul de artă "Grigorescu - mereu surprinzător" și Catalogul de grafică "Mărturii din atmosfera unei epoci. Grafica lui Nicolae Grigorescu la Muzeul de Artă Cluj", semnat de Ioana Filipescu, muzeograf MACN. Publicațiile menționate aduc în fața specialiștilor și a publicului larg lucrări mai puțin cunoscute ale maestrului Grigorescu.

Vorbim despre <<un eveniment cum Suceava nu a mai avut de aproape jumătate de secol! Din 2 iulie, regal de artă la Muzeul Național al Bucovinei! „NICOLAE GRIGORESCU – mereu surprinzător”, o expoziție monumentală la Muzeul de Istorie din Suceava, după 41 de ani de la prima și singura expoziție vernisată vreodată la Suceava. 7 mari muzee din România, prezintă 77 de lucrări, la 111 ani de la venirea “Păstoriței” lui Grigorescu în Bucovina.

Vino să admiri ethosul românesc, imortalizat de penelul fermecat al părintelui picturii moderne românești, în lucrări bine-cunoscute sau prezentate pentru prima dată publicului. Lucrările pot fi vizionate în sălile Galeria cu bolți (la parter )și Multimedia (etajul I).

Proiect finanțat de Consiliul Județean Suceava, organizat de Muzeul Național al Bucovinei. Mulțumim partenerilor fără de care acest eveniment nu ar fi fost posibil și sponsorilor care au susținut evenimentul: Fundația Umanitară ASSIST cu ajutorul căreia lucrarea „Păstorița” a fost înnobilată cu o ramă de tip Grigorescu, și, desigur, THOTH design pentru sprijinul acordat>>, transmite Muzeul de Istorie din Suceava.

Prețul unui bilet de acces este 8 lei pentru adulți, 4 lei pensionari și 2 lei studenți/elevi.

Pe afiș, "Păstorița", din colecția Muzeului Național al Bucovinei, o lucrare cu o poveste fascinantă pe care o puteți admira alături de celelalte 76 de povești ale unor picturi pe care rar ți-e dat în viață să le poți admira la un loc!

Muzeul de Artă Cluj-Napoca: Expoziția “Grafică și Desene”

Muzeul de artă clujean găzduieşte, în perioada 28 iunie – 16 iulie 2023, expoziţia “Grafică și Desene”, eveniment care marchează revenirea pe simezele muzeului a graficienilor din Polonia, Jacek Szewczyk și Chris Nowicki, în același timp cadre didactice ale Academiei de Artă din Wrocław. Vernisajul va avea loc miercuri, 28 iunie 2023, ora 17:00, în prezenţa celor doi artişti expozanţi şi a iniţiatorului proiectului expoziţional, dr. Gabriela Rostaş, instituţia-gazdă fiind reprezentată de prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, manager al MACN, împreună cu muzeografa Alexandra Sârbu. Evenimentul este susținut de Institutul Polonez din București.

Cei doi artiști polonezi revin în peisajul expozițional al Muzeului de Artă Cluj-Napoca după o absență de 16 ani, prezentând iubitorilor de artă o selecție de lucrări de grafică și desene realizate în ultimii ani. Cu o bogată activitate artistică și academică, Jacek Szewczyk și Chris Nowicki sunt, de asemenea, binecunoscuți în rândul studenților și cadrelor didactice de la Departamentul de Grafică al UAD Cluj-Napoca, colaborând cu aceștia la diverse proiecte și schimburi de expoziții interinstituționale. Prezenta expoziție este itinerantă, ea poposind în perioada 20 iulie – 6 august 2023 la Timișoara, în galeria de artă a Fundaţiei Interart TRIADE.

Expoziția de lucrări grafice și desene semnate de Jacek Szewczyk aduce pe simezele Muzeului de Artă Cluj-Napoca o serie de creații realizate în diferite perioade. Acestea sunt, în principal, print-uri realizate în tehnica gravurii și desene tipărite digital. Subiectele reprezintă situații mai mult sau mai puțin probabile care se întâmplă în viața fiecăruia. Graficianul polonez afirmă că „atunci când desenez aceste incidente minore, încerc să le dau caracterul unor comentarii de autor, într-un mod non-obiectiv și cu o anumită distanță emoțională, precum și cu un anumit simț al umorului. În acest mod simplu, evenimentele accidentale sau realitatea observată se transformă adesea în opere de artă”. Jacek Szewczyk își dorește ca aceste gravuri și desene să rămână semne ale timpului, nu doar pentru viitorii arheologi, ci și pentru cei câțiva care mai apreciază vechimea hârtiei și mirosul cernelii.

Devotat îndrumător al tinerei generații de graficieni polonezi, care studiază la Academia de Artă din Wrocław, Chris Nowicki și-a împletit de-a lungul carierei pasiunea pentru arta desenului și a gravurii cu profesiunea, care a devenit pentru el un mod de viață. Despre creația sa, graficianul spune că oamenii nu văd întotdeauna semnificația operei sale artistice. Chiar dacă se întâmplă ca uneori imaginea să nu fie foarte complicată, întotdeauna există un înțeles filozofic important în spatele ei. De exemplu, la prima vedere, seria de mașini abandonate din Entropy pare a fi un studiu de texturi și compoziție, dar, în fapt, este o meditație asupra vieții și a morții. Seria „legumelor” nu este doar un studiu de natură statică, ci o încercare de a onora experiențele pe care Chris Nowicki le-a avut de-a lungul anilor în care a predat gravura în China. „Încurajez oamenii să nu se uite doar la gravurile mele, ci să se gândească la lucruri mai profunde, semnificații care ar putea fi inerente în imagine”, afirmă experimentatul grafician.

Expoziţia “Grafică și Desene” de la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30, 40098, Cluj-Napoca) se va deschide miercuri, 28 iunie 2023, începând cu ora 17:00, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.

,,Modernism și avangardă. Arta transilvăneană interbelică” – O nouă expoziție și conferințe tematice la Muzeul de Artă Brașov

Muzeul prezintă, în perioada 9 iunie – 23 iulie 2023, expoziția „Modernism și avangardă. Arta transilvăneană interbelică”, curatoriată de dr. Radu Popica.

Proiectul reconstituie evoluția artei plastice din Transilvania în perioada interbelică prin intermediul unor picturi, lucrări de grafică și sculpturi, realizate de 21 de artiști activi în Transilvania în perioada la care face referire expoziția. Lucrările au fost selectate din patrimoniul Muzeului de Artă Brașov (Mattis-Teutsch János, Hans Eder) și din colecția Dr. Josef Böhm, din Germania. Dr. Josef Böhm este partener al proiectului.

„Modernism și avangardă. Arta transilvăneană interbelică” <<evidențiază caracteristicile proprii ale artei plastice din Transilvania, prin care s-a individualizat în cadrul artei românești interbelice. Artiștii transilvăneni interbelici au realizat o conexiune între modernism și spiritul clasic. Dezvoltată mai ales sub semnul impresionismului și postimpresionismului, pictura transilvăneană interbelică a resimțit și influența expresionismului, dar și a „Noului clasicism” și a Noii Obiectivități. Școala de Arte Frumoase din Cluj (înființată în 1925), unde s-au format cei mai importanți artiști transilvăneni activi în perioada interbelică, a încurajat respectul față de limbajul figurativ. 

Una din principalele surse de inspirație a reprezentat-o universul satului tradițional transilvănean. Câte o secțiune a expoziției este dedicată reprezentanților de frunte ai artei brașovene interbelice, Mattis-Teutsch János și Hans Eder, dar și lui Henrik Neugeboren (Henri Nouveau), compozitor, pictor și poet, născut la Brașov, dar stabilit la Paris, artiști prin care a fost resimțită puternic influența avangardei europene, punând în evidență caracterul particular pe care centrul artistic Brașov l-a avut în cadrul mișcării artistice din Transilvania>>, aflăm de la curator.

Mai multe date, aici – http://www.muzeulartabv.ro/ro/activitati-muzeu/expozitii-temporare/incurand/

De asemenea, pe durata desfășurării expoziției, Muzeul de Artă organizează două conferințe susținute de dr. Radu Popica, una cu tema „Arta transilvăneană interbelică 1919-1940”, ce a avut loc pe 17 iunie, iar cel de-al doilea eveniment e programat pentru sâmbătă, 22 iulie 2023, ora 12.00, și îi este dedicat artistului brașovean Hans Eder, aniversat anul acesta la 140 de ani de la naștere.

Printre artiștii care vor fi prezentați prin prisma mișcărilor artistice din perioada interbelică se numără Aurel Popp, Dávid Jándi, Fülöp Antal Andor, Tibor Ernő, Ziffer Sándor, Szolnay Sándor, Albert Nagy și Grete Csaki-Copony.

Se întâmplă la Muzeul de Artă Brașov în această săptămână…

Biroul de PR al MAB ne amintește activitățile pe care muzeul le are pregătite pentru publicul de toate vârstele.Astfel, săptămâna aceasta << artiștii brașoveni transformă muzeul în atelier de creație în cea de-a treia ediție a proiectului „Re:Imagine Brașov”. Vineri, începând cu ora 17, îi avem alături pe Beatrice Gherghel, Alexandra Gold, Homeboy, Xenia Pamfil, Teodora Pica, însoțiți pe căile inspirației de Radu Croitoru la violoncel și Ana-Maria Negrea la pian. Va fi o seară fenomenală și vom afla cum arată Brașovul închipuit de artiștii contemporani.

Pentru copiii care sunt curioși ce fac oamenii care lucrează la Muzeul de Artă Brașov, programul „Școala de Vară” vine în întâmpinarea unora dintre cele mai importante întrebări: cum află tot istoricul de artă? ce trebuie să faci ca să obții o expoziție? de ce nu poate oricine să restaureze o operă de artă? care sunt calitățile pe care trebuie să le îndeplinească un ghid?

Suntem la final de iunie, ceea ce înseamnă că e și ultima săptămână în care Exponatul lunii este o frumoasă pictură realizată de Heinrich Schunn: https://www.facebook.com/MuzeulDeArtaBrasov/posts/735453211916522

Galeria de Artă Românească este închisă momentan căci realizăm lucrări de întreținere, dar vă așteptăm în vizită la o excepțională expoziție temporară curatoriată de Dr. Radu Popica, istoric: „Modernism și avangardă. Arta transilvăneană interbelică”. Lucrările sunt din colecția Muzeului de Artă Brașov și din colecția Dr. Josef Böhm>>.

Vă încurajăm să vizitați MAB !

Școală de Vară la Muzeul de Artă Brașov

Muzeul organizează în perioada 3-28 iulie o serie de ateliere creative de educație pentru patrimoniu și educație muzeală la Școala de Vară. Copiii cu vârste cuprinse între 8-13 ani sunt invitați să exploreze colecția Muzeului de Artă Brașov și să își dezvolte creativitatea prin exerciții practice și jocuri.

De la biroul de PR al instituției aflăm că pe durata a 4 săptămâni vor fi prezentate 4 meserii esențiale din domeniul cultural care au în centru ocrotirea și valorificarea patrimoniului: istoric de artă, curator, restaurator și ghid. Copiii își vor îmbogăți cunoștințele despre patrimoniul cultural și vor descoperi colecția muzeului alături de muzeografii Andreea Pocol și Sînziana Dumitrescu, specialiști în educație muzeală. Activitățile vor avea loc de luni până vineri, între orele 10-12, la sediul Muzeului de Artă Brașov.

Atelierele din Școala de Vară sunt programate pe durata lunii iulie 2023 astfel:

Săptămâna 1 (3-7 iulie) – Atelier de istoric de artă: activitățile din cursul acestei săptămâni își propun să îi familiarizeze pe copii cu pașii pe care istoricul de artă îi urmărește în documentarea cercetării artiștilor și a operelor de artă. Pe parcursul a 5 zile, participanții vor explora conceptele relevante pentru această meserie și vor realiza propria documentare pornind de la artiști și opere din colecția Muzeului de Artă Brașov.

Săptămâna 2 (10-14 iulie) – Atelier de curator: copiii vor descoperi magia ordinii care stă la baza activității de curator, iar pe baza noilor cunoștințe acumulate vor crea propria expoziție. Participanții vor experimenta cum se realizează o expoziție, cum se organizează un vernisaj și își vor exersa abilitățile de comunicare în public.

Săptămâna 3 (17-21 iulie) – Atelier de restaurator: activitățile își propun să îi învețe pe cei mici tainele meseriei prin jocuri și activități practice. Copiii vor vedea care sunt etapele prin care trece o operă de artă pentru a fi restaurată. După o vizită în laborator, ei vor experimenta restaurarea unei imagini deteriorate.

Săptămâna 4 (24-28 iulie) – Atelier de ghid: Săptămâna are în centru activități de comunicare bazate pe exersarea abilităților de prezentare, povestire și adaptare a mesajului pentru diferite audiențe. Copiii se vor familiariza cu patrimoniul muzeului și îi vor afla secretele prin intermediul jocurilor, iar apoi vor învăța cum să împărtășească cu ceilalți povestea artei.

Atelierele se vor desfășura la sediul Muzeului de Artă Brașov din Bulevardul Eroilor nr. 21, de luni până vineri, între orele 10-12.

Taxa este 10 lei / participant / atelier. Plata pentru participarea la activitățile desfășurate pe parcursul unei săptămâni este de 50 de lei și se va face în prima zi a săptămânii. Înscrierea la ateliere se face prin formular:

https://forms.gle/9QNrTTptkoNSLx6d7

Participanții în acest proiect vor descoperi obiectele din muzeu și importanța lor, îndrumați cu entuziasm de specialiștii care au grijă în prezent de patrimoniul cultural. Activitățile au fost concepute pentru a face cunoscute acele activități care stau la baza protejării patrimoniului și valorificării acestuia. Copiii familiarizați cu moșternirea culturală și valoarea obiectelor aflate în grija muzeelor vor deveni adulți cu capacitatea de a proteja în continuare patrimoniul și de a contribui la valorificarea acestuia în rândul generațiilor viitoare.

Activitățile au la bază metodologia dezvoltată de Muzeul Național Cotroceni în cadrul proiectului Cotroceni Summer School.

Link: https://www.facebook.com/events/266357845974375/266357852641041/

Ziua internaţională a muzeelor - 5 dintre cele mai apreciate muzee din lume

Ziua internaţională a muzeelor, stabilită și organizată de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), este sărbătorită, în fiecare an, la data de 18 mai. Tema anului 2023 este "Museums, Sustainability and Well-being".

Muzeele lumii dețin colecții diverse, care încearcă să răspundă unor așteptări, gusturi și interese tot atât de diverse ale publicului, în funcție de vârstă, nivel cultural și diferite alte criterii. Cu toate acestea, pe baza numărului de vizitatori și a popularității exponatelor, se pare că unele dintre cele mai vizitate și apreciate muzee din lume sunt în continuare:

·Louvre din Paris, unde o găsim pe Mona Lisa, Venus din Milo și multe alte capodopere de artă și istorie.

·The Smithsonian Institution din Washington D.C., care este cel mai mare complex muzeal din lume, incluzând 19 muzee și galerii, care acoperă arii ale cunoașterii precum istoria naturală, explorarea spațiului, cultura americană și nu numai.

·Muzeul Vaticanului, care prezintă o vastă colecție de artă și artefacte adunate de Biserica Catolică, un important punct de reper aici fiind Capela Sixtină, cu frescele lui Michelangelo.

·Galeriile Uffizi din Florența, care prezintă unele dintre cele mai faimoase lucrări ale Renașterii, cum ar fi Nașterea lui Venus, imaginată de Botticelli și Medusa lui Caravaggio.

·Muzeul Metropolitan de Artă din New York este unul dintre cele mai mari și mai diverse muzee de artă din lume, cu colecții variind de la Egiptul antic la America modernă.

Desigur, mai există multe alte muzee ce dețin colecții uimitoare și exponate sau artefacte remarcabile, iar aprecierea deosebită față de unul sau altul se stabilește în mod subiectiv, în funcție de preferințele și curiozitatea fiecărui individ din societate. Acum majoritatea muzeelor, mai ales marile muzee ale lumii, oferă și posibilitatea tururilor virtuale, iar unele oferă chiar și acces online la arhive sau documente importante.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, Muzeul Louvre

Reprezentări picturale celebre ale “Bunei Vestiri”

Buna Vestire sau Anunțarea, în tradiția ortodoxă și populară Blagoveștenia, este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie, în amintirea unui moment crucial din istoria creștinismului în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Isus. Unul dintre cele mai populare subiecte religioase din secolele XV-XVII, a fost redată pictural de numeroși artiști, inclusiv de cele mai mari nume din istoria artei. Fiecare dintre ei au redat scena în manieră și cromatică proprie. În continuare, cinci pictori ce au redat cu măiestrie această temă.

Maestrul olandez Jan van Eyck a pictat Buna Vestire în jurul anilor 1434–1436. Panoul se află la Galeria Națională de Artă din Washington. A fost inițial redat pe panou din lemn, dar a fost ulterior transferat pe pânză. Se crede că face parte dintr-un triptic. Celelalte panouri aparținând tripticului nu au mai fost văzute dinainte de 1817. Pictura a fost cumpărată de țarul Rusiei pentru Muzeul Ermitaj, dar apoi a fost vândută de guvernul lui Stalin în 1930. Decorul templului este derivat din Vechiul Testament, dar elementele prezentate sunt preluate din imagistica Evului Mediu.

La Jan van Eyck mai descoperim un Diptic al Bunei Vestiri, ulei pe lemn în tehnica grisaille, datat de istoricii de artă între 1434 și 1436, care dă impresia unei sculpturi. Panourile se află în prezent în colecția Museo Thyssen-Bornemisza, Madrid. Dipticul are un pronunțat caracter iluzionist. Ramele și mulurile pictate fiind exemple foarte timpurii de trompe-l'œil.

Fra Angelico, pictor renascentist timpuriu, cel mai de seamă reprezentant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento și singurul pictor beatificat din istoria artei, a redat scena Bunei Vestiri în mai multe variante și este foarte cunoscut datorită acestora. Printre cele mai rafinate este „Buna-Vestire” creată între 1437-1447, de dimensiuni monumentale, în chiliile mânăstirii San Marco, unde pictorul combină îndrăzneț epură și realismul, lăsând posterității un ansamblu de frescă unic, în care teologia cea mai pură capătă farmec.

Investită cu o frumusețe delicată și modestă, Fecioara Maria citește Biblia, în momentul sosirii Sf. Arhaghel. Mesajul său prezintă cu litere de aur: „Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri”. Fecioara se retrage, își încrucișează mâinile în semn de supunere și spune: „Iată roaba Domnului. Fie mie după Cuvântul Tău!” Apoi, Sfântul Duh se pogoară asupra sa, sub forma unui porumbel alb. Buna Vestire a fost un element important atât în arta florentină, cât și în credința dominicană.

Fra Angelico și-a adus o contribuție importantă la această tradiție, adoptând o viziune modernă, un cadru dreptunghiular și o compoziție unitară, cu Fecioara stând așezată într-o logie cu coloane, în interiorul unei grădini. Un exemplu important, în care artistul a adus modificări semnificative, spre deosebire de primele picturi având această temă, Fra Angelico a renunțat la stilul gotic, care era decorativ și plat, nu printr-o intervenție divină, ci înțelegând și deprinzând noua abordare științifică a artei. Buna Vestire a fost o temă importantă în arta florentină și mai ales în credința dominicană. Aceasta e probabil cea mai renumită dintre frescele din mănăstirea San Marco, aflându-se pe peretele de pe coridorul nordic al mănăstirii.

O inscripție aflată sub coloane, realizată de Angelico, îi îndemna să spună: „Ave Maria!” de câte ori treceau pe lângă pictură. Angelico a inclus elemente din arhitectura mănăstirii, reprezentând capitelurile coloanelor din mănăstire. Proporțiile elementelor arhitecturale pictate se potrivesc cu cele ale mănăstirii, în timp ce scena e luminată dinspre est, deoarece Buna Vestire, conform tradiției, s-a petrecut în zori. Fecioara Maria e pictată într-o chilie cu pereți simpli, albi, iar nu într-o casă. Unicul element decorativ este o coloană, care este ascunsă aproape în totalitate de aripile arhanghelului. Într-o parte, Sfântul Petru Martirul observă evenimentul.

Buna Vestire în viziunea lui Leonardo da Vinci era creată în jurul anului 1475, azi aflată în Galeriile Uffizi din Florența. Mult timp opera i-a fost atribuită lui Domenico Ghirlandaio, până când experții au descoperit că-i aparține lui Leonardo.

Se spune că Leonardo a pus îngerului aripile unei păsări în zbor. Când Buna Vestire a ajuns la Uffizi în 1867, de la mănăstirea Olivetan din San Bartolomeo, lângă Florența, i sa atribuit lui Domenico Ghirlandaio, care la fel ca Leonardo, era ucenic în atelierul lui Andrea del Verrocchio. În 1869, Karl Eduard von Liphart a recunoscut-o ca fiind o lucrare din tinerețe a lui Leonardo. Tema a fost apoi reluată de pictor în 1478.

Jacopo Tintoretto plasează Buna Vestire (Veneţia, 1518-1594), în interiorul unui palat veneţian din vremea sa. Fecioara Maria este surprinsă de Arhanghelul Gabriel în timp ce se roagă. Trupurile alungite ale celor două personaje se răsucesc elegant în jurul propriei axe, imprimând o mişcare spiralată întregii compoziţii. Desenul riguros geometric al dalelor de marmură ne conduce privirea spre curtea interioară şi dincolo de ea, spre portalul clasic şi peisajul din fundal. Draperii grele de catifea, cu falduri umflate de vânt, formează o graniţă flexibilă între interior şi exterior, între spaţiul sacru al scenei din prim plan şi cel profan al lumii din fundal. (https://www.mnar.arts.ro/)

Maestrului italian Michelangelo Merisi da Caravaggio, propune o pictură în ulei a scenei Bunei Vestiri, terminată în jurul anului 1608, aflată azi la Musée des Beaux-Arts din Nancy. Pictura a fost considerabil deteriorată și retușată, iar ceea ce rămâne din pensula lui Caravaggio se pare că este îngerul, care seamănă cu figura din Ioan Botezătorul. Pictura a fost dăruită de Henric al II-lea, Ducele de Lorena, bisericii din Nancy ca piesă principală de altar, fiind probabil achiziționată de unul dintre fiii ducelui în timpul unei vizite în Malta din 1608.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, internet