Mari artiști contemporani, pe simezele Galeriei de Artă a Consiliului Județean Harghita: acad. Mircia Dumitrescu și dr. Florina Breazu

Zilele trecute s-a deschis expoziția FREE Camp, rezultat al Atelierului Internațional de Arte Vizuale cu același nume, ajuns la ediția XX. O ediție aniversară despre care artistul și curatorul Botár László spunea că poate fi privită “ca o încununare” a activității de două decenii, în care au avut loc atâtea întâlniri artistice - între generații, naționalități, stiluri și tehnici artistice, schimburi de idei și experiențe, menite să vorbească despre libertatea creației, despre formă, lipsa formei, culoare sau nonculoare.

Participanții la FREE Camp 2024. Artiști și critici.

În timp, taberele FREE Camp au reunit peste 100 de artiști vizuali din 16 țări. În ediția curentă întâlnim 10 artiști din 5 țări, fiecare cu viziunea și universul său. Ca și în cazul edițiilor trecute, spațiul expozițional e dominat de culoarea vibrantă, care devine o expresie a vitalității și libertății. Mă voi opri la două cazuri artistice aparte, descoperite aici: Mircia Dumitrescu și Florina Breazu.

Mircia Dumitrescu, între arte vizuale și literatură

M.D. în atelier. Foto, Radio România Cultural

Mircia Dumitrescu (n. 1941, Căscioarele, Călărași), unul dintre cei mai importanți artiști contemporani din România, este grafician, gravor-ilustrator, pictor şi sculptor, doctor în Arte vizuale, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius“ din Constanța și Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iaşi.

În 2007 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria „Literatură“, iar în 2002 primise acceaşi distincţie la categoria „Arte plastice“. În aprilie 2013 era ales membru corespondent al Academiei Române, în cadrul secţiei de Arte, arhitectură şi audiovizual.

Artistul a manifestat întotdeauna o afinitate specială cu literatura. Cunoscut ca prieten apropiat al poetului Nichita Stănescu, pe care îl citează cu fiecare ocazie și care i-a dedicat un decalog, Mircia Dumitrescu s-a apropiat foarte mult, spiritual și ideatic, și de universul eminescian, mai ales în urma implicării în amplul proiect de digitizare a operei marelui poet.

Eugenia Vodă remarca: “Dumneavoastră sunteți omul care a stat cel mai mult în compania scrisului eminescian, la propriu... Dumneavoastră vi se datorează o operă formidabilă…”. (Profesioniștii, ianuarie 2021)

“Ediţia facsimilată a Manuscriselor lui Eminescu în 38 de volume, realizată sub egida Academiei Române şi îngrijită de academicianul Eugen Simion şi Mircia Dumitrescu, rămâne a fi unul dintre cele mai importante evenimente ale culturii române postdecembriste. Din cele 45 de caiete dăruite de Titu Maiorescu, în data de 25 ianuarie 1902, Academiei Române – „pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor” – Mircia Dumitrescu a facsimilat în total 38 de volume, care au 16.000 de pagini”. (Academia Română citată în Revista Contemporanul, 1 februarie 2022)

“Pentru mine cititul, apropierea de cultură a fost o construcție. De altfel, artistul ce trebuie să facă? Meditează asupra existenței. Cred că orice om face același lucru. Iar la un artist e problema lumbajului și a formei asupra limbajului. Deci aceste lucruri trebuie să se lege. (...)”, sublinia artistul într-un interviu pentru Radio România Cultural (Ascultă vocile de azi, 21 decembrie 2023).

Această legătură specială cu literatura face ca astăzi atelierul artistului să se găsească în clădirea Muzeului Național al Literaturii Române, acolo unde merge și lucrează cu mult drag, înconjurat de prieteni, după cum mărturisește.

Din parcursul artistic

Prima expoziție personală o prezenta în 1973, după care a urmat o pauză de 35 de ani, spre uimirea multora. A mai expus în 2008, 2012, 2017, iar “în 2021 m-am încăpățânat și am trântit patru expoziții simultan”, glumea artistul. Despre această prezență redusă în spațiul public afirma că i se pare absolut firească, deoarece artistul nu trebuie să se grăbească să-și arate creația, iar dacă o arată rar, asta nu înseamnă că nu lucrează. “Pentru mine o expoziție e o construcție precisă, care încheie un demers”.

Lucrări de M. Dumitrescu din expoziția FREE Camp

Despre ilustrațiile sale cu caracter grotesc spunea: “Nu-mi plac lucrările de atârnat pe pereți. Îmi place ca o lucrare să transmită ceva și să fie asemeni unui roman sau unei poezii” - în dialog cu Eugenia Vodă (Profesioniștii, ianuarie 2021).

“N-am vrut să intru într-o rutină, să intru într-o manieră. Mă consider un grafician. Țin foarte mult la desen. Desenul e alfabetul oricărui artist, după mine, pentru că el îți face ochiul și în același timp trebuie să ai mâna foarte bună.” (Ascultă vocile de azi, Radio România Cultural, 21 decembrie 2023).

Referitor la cotă spune că nu știe care îi corespunde. “Cred că arta nu e de vânzare. (…) Am dăruit multe lucrări, dar aș fi vrut să fie păstrate. Dacă tu vinzi pe gustul celui care vrea să cumpere, în momentul ăla te-ai pierdut. Trebuie să încerci să fi tu, în toate condițiile, și să nu vrei să faci gustul celuilalt... Să nu faci pentru altcineva.” (idem) 

Legat de evoluția artei românești recente afirma că “(...) datorită cenzurii intelectuale, am fost atât de dornici să ne sincronizăm cu arta occidentală, încât am început să ne pierdem pilonul nostru național. De multe ori dorința de a fi sincron, să fim egali, ne-a dus într-un vârtej.” (idem)

“Lăzarea”, colorate și aerograf pe hârtie, realizată în 1980

Unul dintre frumoasele semne ale trecerii maestrului prin Harghita este o lucrare grafică ce ilustrează un bastion al castelului Lazar. Lucrarea “Lăzarea”, în creioane colorate și aerograf pe hârtie, e realizată în 1980, în cadrul taberei de arte plastice de la castelul Lazar, tabără care a luat ulterior forma atelierului FREE Camp de la Miercurea Ciuc (n.r. această lucrare nu se regăsește în expoziția curentă).

Florina Breazu – culoare, armonie, antimaterie

Florina Breazu (n.1973) a urmat primele studii la Chișinău, inclusiv pe cele liceale, iar pentru formarea academică a ales România, „pentru a învăța altceva” – spunea artista. Așa că a plecat la Cluj, unde a studiat arte textile, apoi la Iași, pe urmă la București, la școala doctorală. „Colaborările, comunicările cu artiștii și profesorii români m-au inspirat foarte mult (...)”, sublinia Florina Breazu într-un interviu pentru Teleradio Moldova.

După revenirea la Chișinău, în paralel cu practica artistică, a predat istoria artei, iar acest rol pedagogic și l-a asumat timp de peste 20 de ani. Pandemia dar și un nou rol, cel de președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din Chișinău, au determinat-o să renunțe în cele din urmă la predat. Este, de asemenea, critic de artă.

„Fiecare artist e un univers. (…) O expoziție e un examen pentru un artist. Este atunci când etalezi cercetările tale estetice, vizuale, pe care le-ai elaborat în ultimii ani.”

Arta Florinei Breazu se concretizează într-o pictură abstractă, o „antimaterie ce vine să dizolve forma, să dizolve consistența cromatică”, după cum o prezintă artista. În spațiul galeriei din Miercurea Ciuc putem regăsi lucrări din seriile “Antimaterie” și “Pioni”. Arta ei se caracterizează prin armonie, finețe și căldură, exprimate prin culoarea și materia care trimit la imaterial.

Lucrări de Florina Breazu din expoziția FREE Camp

În cadrul expoziției veți regăsi și lucrări ale artistei Inga Edu (Chișinău), o operă din care transpare mereu bucuria și energiile pozitive. “Niciodată nu pictez când mă simt rău. Pictez numai când mă simt bine”, spunea artista, pentru a exprima astfel doar sentimente și emoții pozitive către public.

Lucrări de Inga Edu din expoziția FREE Camp

Expoziția se poate vizita până pe 21 august, după care va fi itinerată la Galeria Artoteca, din cadrul Bibliotecii Municipale București.

Cei 10 artiști expozanți sunt: Florina BREAZU (MD), BUDAHÁZI Tibor (HU), Mircia DUMITRESCU (RO), Inga EDU (MD), FAZAKAS Csaba (AT), KENTELKI Gábor (RO), KÁNTOR József (HU), ChaRyong KO (KR), ORBÁN Anna-Mária(RO), BOTÁR László (RO).

- - -

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, arhive personale și Centrul Cultural Județean Harghita

Lansarea unui volum ce tratează în amănunt istoria culturală a luminii în artele vizuale

Volumul “Lux Magna. O istorie culturală a utilizării luminii în artele vizuale din Antichitatea târzie până în zorii modernității”, apărut în octombrie 2023 la Editura Universității Al. I. Cuza Iași, semnat de Oana Maria NAE, lector univ. dr. la UNAGE Iași, s-a lansat la Libraria Orest Tafrali a Universității Al. I. Cuza Iași, în data de 17 ianuarie.

Despre însemnătatea și necesitatea unui astfel de studiu au vorbit în cadrul evenimentului prof univ. dr. Laura Codrina Ioniță, prof. univ. dr. Alexandru Ioan Tofan, lect. univ. dr. Florin Crișmăreanu, prof. univ. dr. George Bondor și autoarea.

”Pornind de la premiza lipsei unui studiu dedicat istoriei culturale a luminii din perspectiva creației artistice, volumul de față încearcă să consemneze, să analizeze și să configureze o succintă istorie culturală a acestui element vizual implicat în construcția oricărei lucrări de artă, fie că este vorba despre lumina diurnă sau cea artificială, fie din perspectiva relațiilor dintre semnificațiile sale simbolice dobândite în decursul vremii și diversele sale utilizări spațiale, analizate deopotrivă sub aspect estetic și compozițional. Studiul cuprinde, din punct de vedere cronologic, perioada cuprinsă între sfârşitul Antichităţii şi începuturile creştinismului şi Iluminism”, notează Editura Universității Al. I. Cuza Iași, pe website.

Cuprinsul volumului se poate consulta aici - https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/aparitii-recente/lux-magna-o-istorie-culturala-a-utilizarii-luminii-in-artele-vizuale-din-antichitatea-tarzie-pana-in-zorii-modernitatii-1937/1

Dr. Laura Codrina Ioniță, cadru didactic la UNAGE Iași: “volumul Lux Magna, publicat în colecția Sophia, o carte foarte bine documentată și foarte frumos scrisă, este o analiză a sensurilor și semnificațiilor luminii, de la simpla percepție optică până la înțelesuri soteriologice. De asemeni o cercetare a felului în care lumina influențează artele vizuale, din Antichitate până în timpurile moderne”.

Despre autoare

Oana Maria Nae (n. 1983) este doctor în arte vizuale, istoric de artă și predă cursuri de artă modernă și contemporană în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Interesele sale au legătură cu modul de reprezentare a femeii în pictura românească modernă, cu relațiile dintre orientalism și occidentalism, dar și cu fenomenele culturale care preced și influențează epoca modernă. A participat la numeroase conferinţe internaţionale şi naţionale (ASPLF 2016, CAA 2019, EAM 2018 și 2022), a publicat studii sub formă de articole ştiinţifice (în reviste precum Anastasis. Research in Medieval Culture and Art, Hermeneia. Journal of Hermeutics, Art Theory and Criticism ș.a.) și cursuri universitare (Cum scriem un text despre artă. Ghid practic pentru studenții din domeniul artelor vizuale, împreună cu Daniel Ungureanu, Editura Artes, 2022).

Foto, Editura UAIC

Expoziția „Tot ce ai văzut se va împlini”, semnată de Andrei Gamarț

Muzeul de Artă Brașov și Mobius Gallery prezintă noul proiect pictural al artistului basarabean Andrei Gamarț, cu titlul „Tot ce ai văzut se va împlini”, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov.

Lucrarile în ulei, unele de mari dimensiuni, reflectă educația de factură clasică, riguroasă, prin acuratețea cu care redă vizual realitatea, îmbinată însă cu imaginație și subiectivitate, aspecte care în final conturează o manieră picturală proprie. Artistul ne aduce o pictură nouă, de mare impact vizual, rezultată din combinarea unor elemente postimpresioniste și neosuprarealiste.

“Fin observator al fenomenelor și realităților formulate la limita perceptibilului, Gamarț explorează teme precum timpul, memoria, spațiul și, în special, lumina, ca materie primordială. În centrul preocupărilor sale artistice, influențate pe alocuri de filosofia bergsoniană, se află relațiile care se formulează între aceste elemente și felul în care ele sunt sesizate sau, dimpotrivă, omise de către receptorul conștient” - aflăm de la biroul de Comunicare și PR al MAB.

“Imaginea este o ceață din care răzbat ecouri și umbre, e o metamorfoză ce cuprinde în sine toate stadiile schimbării, este curgere și împlinire reînnoită, unde vizibilul și invizibilul se succed într-o perpetuă interogare asupra obiectului. Imaginea unui lucru este o neîntreruptă pâlpâire de înfățișări și reflexii, umbre ale gândului ce iau în stăpânire primul obstacol ce le iese în cale, un câmp material al însușirilor disputat între vedere și viziune.

Fața ei luminoasă și familiară își are originea într-o lume a umbrelor și a oglinzilor, a planurilor ascunse vederii. Chiar și în lipsa obiectului, imaginea lui ni se arată la fel de vie, căci vederea nu e despre lucruri, e despre felul în care ele trec sau rezistă” - subliniază artistul.

“Menită să aducă sens și claritate, imaginea capătă alte valențe în accepțiunea lui Andrei Gamarț, devenind mai degrabă un teritoriu al realităților posibile, al sensurilor posibile peste care însă se așterne constant vălul incertitudinii. Deși mereu aflat în fața noastră și concomitent în noi, adevărul, prin natura sa, ne este etern inaccesibil. Tot ce ne rămâne este senzația de curgere, de transformare, de la o etapă la alta a vârstelor înțelegerii, o transformare care ține de capacitatea noastră de a sonda înțelesurile realității pe care o țesem în jurul nostru” - Alexandra Ardelean.

Expoziția cuprinde lucrări din diferite perioade de creație, mare parte dintre ele realizate între 2017 și 2023, stabilind astfel premisele unei concluzii cu privire la interogările artistului, exprimate în cele mai recente serii. Astfel, privitorul poate parcurge cronologic itinerariul procesului de creație și a indexului tematic formulat de preocupările artistului din ultimii ani.

Expoziția „Tot ce ai văzut se va împlini”, deschisă publicului până pe 3 decembrie 2023, reprezintă un efort colaborativ între Muzeul de Artă Brașov, Mobius Gallery și Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov de a aduce arta contemporană în centrul atenției și de a sprijini dezvoltarea culturii artistice contemporane la nivel național.

Despre artist

Andrei Gamarț, născut în 1988 în Republica Moldova, a absolvit în 2004 Academia de Arte din Chișinău, Departamentul de Pictură. Operele sale se desfășoară pe mai multe paliere, inclusiv pictură, desen și gravură. În ultimii ani, artistul s-a concentrat pe explorarea relației dintre materie, lumină și memorie. Lucrările sale dezvăluie fragmente dintr-o lume atemporală și spațială, care induc privitorul într-un sentiment bizar de familiaritate, greu de definit.

Andrei Gamarț a avut expoziții personale și de grup în București, Chișinău și la nivel internațional. Este, de asemenea, scriitor și poet. Trăiește și lucrează în București.

Despre organizatori

Deschisă în 2015, Mobius Gallery își propune să producă expoziții de artă contemporană la calitate muzeală și să găzduiască schimburi culturale între Est și Vest. De atunci, galeria a devenit unul din spațiile cele mai consistente dedicate artei în România, cu un program internațional proaspăt în care se regăsesc expoziții ale unor artiști consacrați, aflați în ascensiune sau debutanți.

Galeria ne invită să admirăm și să reflectăm privind în detaliu pictura complexă a lui Amdrei Gamaț. Accesați - https://website-mobiusgallery.artlogic.net/exhibitions/69-tot-ce-ai-vazut-se-va-implini-andrei-gamart/

Muzeul de Artă Brașov creează conexiuni între public, artă și artiști, fiind un spațiu dinamic de explorare, învățare activă și experimentare cu patrimoniul și creația contemporană. Echipa muzeului își asumă rolul de facilitator, din dorința de a contribui la schimbarea percepției publice eronate asupra muzeelor, conform căreia acestea reprezintă spații pasive, simple arhive de patrimoniu, propunând metode inovative de valorificare a acestuia și de promovare a artei contemporane.

Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania din Braşov este atât un spaţiu de întâlnire între comunitate şi arta contemporană, cât şi un program de evenimente şi proiecte conceput pentru a promova expresia artistică şi ideile diferitelor culturi care compun lumea în care trăim. Prin evenimentele organizate, produse sau găzduite, prin parteneriate, își propune să contribue la cultivarea unor valori fundamentale precum gândirea critică, receptivitatea la inovaţie şi experiment, toleranţa şi celebrarea diversităţii, curiozitatea intelectuală şi dialogul.

Date și foto, MAB