7 mari muzee din România, prezintă 77 de lucrări de Grigorescu, la 111 ani de la venirea “Păstoriței” în Bucovina

Muzeul Național al Bucovinei propune o expoziție-eveniment și invită publicul duminică, 2 iulie , ora 17, la vernisajul expoziției "Nicolae Grigorescu - mereu surprinzător", ce va avea loc la Muzeul de Istorie din Suceava (str. Ștefan cel Mare nr. 33).

Expoziția cuprinde 77 de lucrări provenite din 7 muzee din țară: Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu - Quintus”, Muzeul Național Brukenthal, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și de la Muzeul Național al Bucovinei.

Evenimentul se leagă de împlinirea a 111 ani de la aducerea tabloului "Păstorița" în Bucovina, lucrare aflată în Fondul memorial-documentar Leca Morariu, deținut de Muzeul Național al Bucovinei.

<<În anul 1902, Nicolae Grigorescu (1838-1907) pictează lucrarea "Păstorița" și o dăruiește amicului său Alexandru Vlahuță, care, la rândul său, o dăruiește românilor din Bucovina și anume Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina.

Profesorului universitar Alexandru Leca Morariu, fost decan al Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți, este cel căruia i se datorează întoarcerea lucrării în patrimoniul public, prin donația pe care soția sa Octavia Lupu Morariu a făcut-o în 1967 Muzeului Județean Suceava, alături de cărți, manuscrise, documente, publicații și alte câteva tablouri semnate de Ștefan Luchian și Epaminonda Bucevschi.

La 41 de ani de la ultima mare expoziție dedicată lui Nicolae Grigorescu la Suceava, "Păstorița" iese din uitare, restaurată și înnobilată cu o ramă de tip Grigorescu cu sprijinul Fundației Umanitare „Assist”>>, aflăm de la Muzeul Național al Bucovinei.

În cadrul vernisajului se vor lansa albumul de artă "Grigorescu - mereu surprinzător" și Catalogul de grafică "Mărturii din atmosfera unei epoci. Grafica lui Nicolae Grigorescu la Muzeul de Artă Cluj", semnat de Ioana Filipescu, muzeograf MACN. Publicațiile menționate aduc în fața specialiștilor și a publicului larg lucrări mai puțin cunoscute ale maestrului Grigorescu.

Vorbim despre <<un eveniment cum Suceava nu a mai avut de aproape jumătate de secol! Din 2 iulie, regal de artă la Muzeul Național al Bucovinei! „NICOLAE GRIGORESCU – mereu surprinzător”, o expoziție monumentală la Muzeul de Istorie din Suceava, după 41 de ani de la prima și singura expoziție vernisată vreodată la Suceava. 7 mari muzee din România, prezintă 77 de lucrări, la 111 ani de la venirea “Păstoriței” lui Grigorescu în Bucovina.

Vino să admiri ethosul românesc, imortalizat de penelul fermecat al părintelui picturii moderne românești, în lucrări bine-cunoscute sau prezentate pentru prima dată publicului. Lucrările pot fi vizionate în sălile Galeria cu bolți (la parter )și Multimedia (etajul I).

Proiect finanțat de Consiliul Județean Suceava, organizat de Muzeul Național al Bucovinei. Mulțumim partenerilor fără de care acest eveniment nu ar fi fost posibil și sponsorilor care au susținut evenimentul: Fundația Umanitară ASSIST cu ajutorul căreia lucrarea „Păstorița” a fost înnobilată cu o ramă de tip Grigorescu, și, desigur, THOTH design pentru sprijinul acordat>>, transmite Muzeul de Istorie din Suceava.

Prețul unui bilet de acces este 8 lei pentru adulți, 4 lei pensionari și 2 lei studenți/elevi.

Pe afiș, "Păstorița", din colecția Muzeului Național al Bucovinei, o lucrare cu o poveste fascinantă pe care o puteți admira alături de celelalte 76 de povești ale unor picturi pe care rar ți-e dat în viață să le poți admira la un loc!

Reprezentări picturale celebre ale “Bunei Vestiri”

Buna Vestire sau Anunțarea, în tradiția ortodoxă și populară Blagoveștenia, este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie, în amintirea unui moment crucial din istoria creștinismului în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Isus. Unul dintre cele mai populare subiecte religioase din secolele XV-XVII, a fost redată pictural de numeroși artiști, inclusiv de cele mai mari nume din istoria artei. Fiecare dintre ei au redat scena în manieră și cromatică proprie. În continuare, cinci pictori ce au redat cu măiestrie această temă.

Maestrul olandez Jan van Eyck a pictat Buna Vestire în jurul anilor 1434–1436. Panoul se află la Galeria Națională de Artă din Washington. A fost inițial redat pe panou din lemn, dar a fost ulterior transferat pe pânză. Se crede că face parte dintr-un triptic. Celelalte panouri aparținând tripticului nu au mai fost văzute dinainte de 1817. Pictura a fost cumpărată de țarul Rusiei pentru Muzeul Ermitaj, dar apoi a fost vândută de guvernul lui Stalin în 1930. Decorul templului este derivat din Vechiul Testament, dar elementele prezentate sunt preluate din imagistica Evului Mediu.

La Jan van Eyck mai descoperim un Diptic al Bunei Vestiri, ulei pe lemn în tehnica grisaille, datat de istoricii de artă între 1434 și 1436, care dă impresia unei sculpturi. Panourile se află în prezent în colecția Museo Thyssen-Bornemisza, Madrid. Dipticul are un pronunțat caracter iluzionist. Ramele și mulurile pictate fiind exemple foarte timpurii de trompe-l'œil.

Fra Angelico, pictor renascentist timpuriu, cel mai de seamă reprezentant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento și singurul pictor beatificat din istoria artei, a redat scena Bunei Vestiri în mai multe variante și este foarte cunoscut datorită acestora. Printre cele mai rafinate este „Buna-Vestire” creată între 1437-1447, de dimensiuni monumentale, în chiliile mânăstirii San Marco, unde pictorul combină îndrăzneț epură și realismul, lăsând posterității un ansamblu de frescă unic, în care teologia cea mai pură capătă farmec.

Investită cu o frumusețe delicată și modestă, Fecioara Maria citește Biblia, în momentul sosirii Sf. Arhaghel. Mesajul său prezintă cu litere de aur: „Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri”. Fecioara se retrage, își încrucișează mâinile în semn de supunere și spune: „Iată roaba Domnului. Fie mie după Cuvântul Tău!” Apoi, Sfântul Duh se pogoară asupra sa, sub forma unui porumbel alb. Buna Vestire a fost un element important atât în arta florentină, cât și în credința dominicană.

Fra Angelico și-a adus o contribuție importantă la această tradiție, adoptând o viziune modernă, un cadru dreptunghiular și o compoziție unitară, cu Fecioara stând așezată într-o logie cu coloane, în interiorul unei grădini. Un exemplu important, în care artistul a adus modificări semnificative, spre deosebire de primele picturi având această temă, Fra Angelico a renunțat la stilul gotic, care era decorativ și plat, nu printr-o intervenție divină, ci înțelegând și deprinzând noua abordare științifică a artei. Buna Vestire a fost o temă importantă în arta florentină și mai ales în credința dominicană. Aceasta e probabil cea mai renumită dintre frescele din mănăstirea San Marco, aflându-se pe peretele de pe coridorul nordic al mănăstirii.

O inscripție aflată sub coloane, realizată de Angelico, îi îndemna să spună: „Ave Maria!” de câte ori treceau pe lângă pictură. Angelico a inclus elemente din arhitectura mănăstirii, reprezentând capitelurile coloanelor din mănăstire. Proporțiile elementelor arhitecturale pictate se potrivesc cu cele ale mănăstirii, în timp ce scena e luminată dinspre est, deoarece Buna Vestire, conform tradiției, s-a petrecut în zori. Fecioara Maria e pictată într-o chilie cu pereți simpli, albi, iar nu într-o casă. Unicul element decorativ este o coloană, care este ascunsă aproape în totalitate de aripile arhanghelului. Într-o parte, Sfântul Petru Martirul observă evenimentul.

Buna Vestire în viziunea lui Leonardo da Vinci era creată în jurul anului 1475, azi aflată în Galeriile Uffizi din Florența. Mult timp opera i-a fost atribuită lui Domenico Ghirlandaio, până când experții au descoperit că-i aparține lui Leonardo.

Se spune că Leonardo a pus îngerului aripile unei păsări în zbor. Când Buna Vestire a ajuns la Uffizi în 1867, de la mănăstirea Olivetan din San Bartolomeo, lângă Florența, i sa atribuit lui Domenico Ghirlandaio, care la fel ca Leonardo, era ucenic în atelierul lui Andrea del Verrocchio. În 1869, Karl Eduard von Liphart a recunoscut-o ca fiind o lucrare din tinerețe a lui Leonardo. Tema a fost apoi reluată de pictor în 1478.

Jacopo Tintoretto plasează Buna Vestire (Veneţia, 1518-1594), în interiorul unui palat veneţian din vremea sa. Fecioara Maria este surprinsă de Arhanghelul Gabriel în timp ce se roagă. Trupurile alungite ale celor două personaje se răsucesc elegant în jurul propriei axe, imprimând o mişcare spiralată întregii compoziţii. Desenul riguros geometric al dalelor de marmură ne conduce privirea spre curtea interioară şi dincolo de ea, spre portalul clasic şi peisajul din fundal. Draperii grele de catifea, cu falduri umflate de vânt, formează o graniţă flexibilă între interior şi exterior, între spaţiul sacru al scenei din prim plan şi cel profan al lumii din fundal. (https://www.mnar.arts.ro/)

Maestrului italian Michelangelo Merisi da Caravaggio, propune o pictură în ulei a scenei Bunei Vestiri, terminată în jurul anului 1608, aflată azi la Musée des Beaux-Arts din Nancy. Pictura a fost considerabil deteriorată și retușată, iar ceea ce rămâne din pensula lui Caravaggio se pare că este îngerul, care seamănă cu figura din Ioan Botezătorul. Pictura a fost dăruită de Henric al II-lea, Ducele de Lorena, bisericii din Nancy ca piesă principală de altar, fiind probabil achiziționată de unul dintre fiii ducelui în timpul unei vizite în Malta din 1608.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, internet