Ioana Palamar (n. 1989, Rădăuți) este artist vizual și asistent universitar la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, în cadrul specializării Pictură. A absolvit licența, masteratul și doctoratul la aceeași instituție, iar dincolo de activitatea pedagogică, este o prezență activă pe scena artistică națională și internațională.
În timpul formării sale a beneficiat de burse Erasmus la Universidad del País Vasco din Bilbao (2011–2013) și la Alanus Hochschule für Kunst und Gesellschaft din Bonn (2015). Ulterior, a participat la rezidențe artistice în Germania (Alte Schule Hohenstein, Nürnberg), Belgia (Glo’Art, Lanaken), Slovenia (Festivalul ART STAYS, Ptuj) și Maroc (Da Slimane, Marrakech). Activitatea sa a fost recunoscută prin premii și distincții, precum Bursa „Dan Hatmanu” – UAP Iași (2020), medalia de argint Euroinvent (2019) sau premii la competiții și expoziții din Italia și Germania.
În expoziții precum „Crâmpeie de suflet” (2013), Ioana explora tema ochiului ca spațiu al introspecției; în „Anestezie” (Galeria DANA, 2021), prin autoportrete și fragmente faciale, analiza trecerea prin etapele vieții și suspensia timpului; „DUNKELHEIT” (2023) și „Nexuri” (2023) au adus în fața publicului o viziune intens emoțională, în care figurativul și abstractul se împletesc pentru a construi o atmosferă imersivă.
Stilul Ioanei Palamar se definește printr-o austeritate cromatică și prin reprezentarea fragmentară a chipului și a corpului, transformate în metafore ale memoriei și identității. Arta sa se hrănește din amintirile copilăriei și adolescenței, convertite în imagini care transmit fragilitate și rezistență deopotrivă. Criticii au remarcat în lucrările sale liniștea aparentă, suspendarea timpului și tensiunea dintre efemer și etern.
Pentru artistă, actul creativ este mai mult decât expresie vizuală: este o formă de existență și de respirație. „Și un peisaj poate fi la fel de bine un autoportret, pentru că reflectă felul meu de a fi, de a concepe arta, de a exista prin ea şi prin urmare de a respira”, sublinia Ioana Palamar. Această perspectivă relevă dimensiunea profund subiectivă a operei sale, unde autoportretul nu este doar chipul propriu, ci orice formă vizuală ce devine reflex al interiorității.
“Conceptul lucrărilor mele se întrețese în priviri, în tăceri, în chipuri ce se interiorizează tăcut în umbrele inconștientului, unde se înalță străpungând criptata boltă cerească a unui eu necunoscut încă. Mâna-mi caută rătăcitor urmele a două trupuri care se conturează discret la umbra unui ochi circumscris într-o infinitate de alți ochi ascunși în epiderma sufletului unor timpuri trecute.
Deschid o ușă, apoi o alta și o alta și tot așa, la infinit, într-o eternă căutare a eurilor... Un (ne-) chip reprivește gânditor dincolo de fereastra cerului fără anotimp, contopindu-se cu firul de iarbă ce se înalță smerit sau cu vreo extensie a nostalgiei care mă tot bântuie de câțiva ani încoace... Acum melancolia-mi stratificată se îngălbenește, se coace și cade, pe neașteptate, asemeni unui fruct răscopt, dezbrăcându-mi ochiul și lăsându-l Gol în întunecimea Luminii.”
În esență, Ioana Palamar este o artistă a introspecției și a memoriei, care transformă fragmentele și tăcerea picturală în spații de reflecție și reconectare cu sinele, invitând privitorul la o experiență de auto-descoperire.
În cadrul acestui articol, vă prezentăm universul Ioanei Palamar printr-o selecție de picturi, lucrări ceramice sau în acrilic.
Descoperiți mai multe lucrări și date despre artistă vizitându-i website-ul și paginile personale, unde publică lucrări de artă, articole și prezentări despre rezidențe artistice.
//
Artist Portrait: Ioana Palamar – Memory, Identity, Introspection
Ioana Palamar (b. 1989, Rădăuți) is a visual artist and lecturer at the “George Enescu” National University of Arts in Iași, within the Painting Department. She holds a bachelor’s, master’s, and PhD degree from the same institution, and beyond her academic role, she is an active presence on both the national and international art scene.
During her studies, she was awarded Erasmus scholarships at the Universidad del País Vasco in Bilbao (2011–2013) and at the Alanus Hochschule für Kunst und Gesellschaft in Bonn (2015). Later, she took part in international artist residencies in Germany (Alte Schule Hohenstein, Nürnberg), Belgium (Glo’Art, Lanaken), Slovenia (ART STAYS Festival, Ptuj), and Morocco (Da Slimane, Marrakech). Her artistic activity has been recognized through numerous awards and distinctions, including the “Dan Hatmanu” Grant – UAP Iași (2020), the Euroinvent Silver Medal (2019), as well as prizes at exhibitions and competitions in Italy and Germany.
In exhibitions such as Crâmpeie de suflet (Fragments of the Soul, 2013), Palamar explored the theme of the eye as a space of introspection; in Anestezie (Anaesthesia, DANA Gallery, 2021), she analyzed the passage through life’s stages and the suspension of time through self-portraits and facial fragments; while DUNKELHEIT (2023) and Nexuri (2023) offered audiences an intensely emotional vision, blending figuration and abstraction into immersive atmospheres.
Her style is defined by chromatic austerity and the fragmentary representation of the face and body, transformed into metaphors of memory and identity. Rooted in childhood and adolescent memories, her works convey both fragility and resilience. Critics have highlighted the apparent stillness, the suspension of time, and the tension between the ephemeral and the eternal that emerge from her practice.
For Ioana, the creative act is more than visual expression: it is a way of being, a form of existence and breathing. “Even a landscape can be an ‘selfportrait,’ because it reflects my way of being, of conceiving art, of existing through it and therefore of breathing,” the artist affirms. This statement reveals the profoundly subjective dimension of her work, where self-portraiture transcends the literal face and becomes any visual form that reflects the inner self.
“The concept of my work intertwines itself within glances, within silences, within faces that quietly retreat into the shadows of the unconscious—where they ascend, piercing the cryptic heavens of a self not yet revealed. My hand wanders in search of the traces of two bodies, discreetly emerging beneath the shadow of an eye encircled by an infinity of other eyes, hidden in the soul’s skin of bygone times.
I open one door, then another, and another still—onward, into infinity—in an endless search for selves... A (non-)face gazes back, contemplative, beyond the window of a seasonless sky, merging with the humble rise of a blade of grass, or with some extension of the nostalgia that has haunted me for years. And now my layered melancholy yellows, ripens, and suddenly falls, like an overripe fruit, stripping my eye bare and leaving it Naked in the darkness of Light.”
In essence, Ioana Palamar is an artist of introspection and memory, who transforms pictorial fragments and silence into spaces of reflection and reconnection with the self, inviting viewers into an experience of self-discovery.
This article presents a selection from her artistic universe, spanning paintings, ceramic works, and acrylic pieces.
Discover more of her works and artistic journey by visiting her website and personal pages, where she regularly shares new artworks, articles, and accounts of her artist residencies.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu