Luna Sculptorilor Români / Atracțiile principale: “Coloana funie” a lui Mircea Cantor și desene de Constantin Brâncuși

Ziua Națională Brâncuși e marcată în ultimii 4 ani la Iași prin Luna Sculptorilor Români, cel mai amplu eveniment dedicat sculpturii moderne și contemporane din România, care a crescut cu fiecare ediție. Invitatul special în 2024 este artistul contemporan Mircea Cantor.

Din 19 februarie până pe 19 martie sunt expuse peste 350 de sculpturi în 24 de expoziții personale și colective, iar 48 de opere sunt etalate în spațiul public, în diferite locații din oraș.

Reprezentanți ai sculpturii moderne precum Ion Jalea, Oscar Han, Dimitrie Paciurea (prin implicarea Muzeului de Artă Constanța) Ion Irimescu (lucrări de la Muzeul “Ion Irimescu” din Fălticeni) Marcel Guguianu, Corneliu Medrea, Mihai Olos, Peter Jecza, alături de nume mari ale artei contemporane românești precum Paul Neagu, Geta Brătescu, Aurel Vlad, Mircea Roman, Laurențiu Mogoșanu, Dumitru Verdianu, Horia Damian și Maxim Dumitraș, se regăsesc printre expozanți.

După ce a expus în mari muzee ale lumii, Mircea Cantor poate fi descoperit la Palatul Culturii, în rotonda Muzeului de Artă, unde e etalată “Coloana funie”, o sculptură-instalație, ce reia unul dintre motivele des întâlnite în opera lui Cantor - funia, cea care trimite la unitate, echilibru și solidaritate. Cu ceva timp în urmă, în cadrul unui interviu, artistul spunea că „motivul funiei e reprodus pe bisericile din lemn din Maramureş, dar nu numai acolo, ci şi în Bihor. Simbolul e o trimitere la un fel de unitate, de solidaritate şi de consolidare a unei comunităţi. Funia o întâlneşti, evident şi la alte civilizaţii, culturi, începând cu babilonienii, egiptenii, apoi culturile europene, şi vorbeşte de ceva care se leagă, se ţine împreună. Am luat motivul şi am vrut să-l duc mai departe.” (Adevarul.ro, 2012, articol de Cristina Hermeziu)

Motivul funiei l-a folosit în lucrări precum „Prag resemnat”, o sculptură-instalație prezentată la Paris, ce redă o casă maramureşană cu pereţii adunaţi de o funie sculptată în lemnul casei. Anul trecut, motivul funiei a fost folosit și în proiecte cu casa Dior, pentru care a reimaginat geanta Lady Dior, recurgând la o broderie peste care a suprapus funii din piele. O altă lucrare este “Anthroposynaptic (Dior/Bihor)”, compusă dintr-o vestă Dior, colecţia toamnă 2017, şi un cojoc binşenesc din Bihor. Lucrarea a fost un răspuns la controversa iscată de includerea de către casa Dior a vestei de inspiraţie românească în colecţie, fără menţionarea sursei.

Revenind la LSR, în premieră la Palatul Culturii din Iași, din Colecția Mariana Florescu sunt expuse desene de Brâncuși și o serie de fotografii originale, realizate de Edward Steichen la New York. Un portret unic al lui Brâncuși, realizat de suprarealistul Man Ray, se regăsește la Ateneul Național din Iași.

„Publicul va avea acces liber la peste 350 de opere de artă, semnate de 113 autori din perioada modernă și contemporană. La eveniment vor participa invitați din 15 orașe, din țară și străinătate, iar publicul este așteptat să descopere cele 24 de expoziții personale și colective, cât și lucrări pe principalele artere pietonale ale orașului, ce vor transforma orașul într-un veritabil circuit cultural. Maeștri ai artei, alături de creatori tineri, reprezentanți ai școlii românești de sculptură, curatori și operatori din sfera culturii vor prezenta publicului ieșean creații reprezentative într-un efort susținut de radiografiere și documentare a fenomenului sculpturii moderne și contemporane”, transmite managerul proiectului LSR, sculptorul Vladlen Babcinețchi.

În ediția din 2024, spațiile de expunere LSR sunt Muzeul Mitropolitan, Baia Turcească, Galeria Ateneului Național Iași, Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, Muzeul Municipal, Palatul Braunstein, Casa Universitarilor (UAIC), Galeria Pallady, Galeria Victoria, Galeria Tonitza, Galeria Drossu, Galeria Octav Băncilă, Galeria La Geam, Arcada Central Art Space, cât și în cadrul galeriilor private Dana și ArtEast.

În spațiul public se prezină sculptură modernă și contemporană în Grădina Palas, Esplanada Palatului Culturii, Palas Campus, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Unirii, Strada Lăpușneanu și Bulevardul Carol I.

Text, foto - Cosmina Marcela Oltean

Referințe - Adevărul, Gândul, Radio România Cultural

În curând la MACN: Expoziția “MÉMOIRES”, semnată SAMY BRISS

Cel de-al doilea solo-show al artistului SAMY BRISS într-un muzeu din România, după Muzeul Țării Crișurilor din Oradea

Demersul expoziţional inedit, prezentat, în premieră, anul acesta la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea şi itinerat acum la Cluj-Napoca, cuprinde peste 100 de lucrări de pictură, sculptură și grafică, din toate etapele de creaţie ale artistului, ce nu au mai fost expuse public niciodată în România.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), în colaborare cu Asociaţia pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF), Institutul Cultural Francez, Ambasada Statului Israel, Galeria Rotenberg-Uzunov și Centrul de Interes, prezintă, în perioada 27 iulie – 6 august 2023, expoziţia retrospectivă de pictură, sculptură şi desen a artistului israelian de origine română, Samy Briss, intitulată MÉMOIRES.

Vernisajul are loc joi, 27 iulie 2023, ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30), în prezența artistului expozant şi a iniţiatorului şi curatorului expoziţiei, istoricul de artă Adina Renţea, preşedinte al Asociaţiei pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF), specialist cu peste 30 de ani de experienţă muzeală. Alături de cei doi se va afla şi invitatul lor special, prof. univ. dr. Florin Ştefan, prorector al Universităţii de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca, președinte și director executiv al Centrului de Interes. Oficiile de gazdă îi revin istoricului Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, responsabilitatea privind coordonarea organizării expoziției revenindu-i muzeografului Alexandra Sârbu.

După 12 ani de la prima şi ultima expoziţie în România, Samy Briss, personalitate remarcabilă a lumii artistice internaţionale, se întoarce acasă, pentru o expoziţie retrospectivă care însumează peste 100 de lucrări de pictură, sculptură şi desen.

„În creaţia sa, realul şi imaginarul coexistă într-o spectaculoasă retorica picturală, care-l individualizează. Prin lumina, care se degajă din interiorul lucrărilor, cu spectacolul devenit parte integrantă a viziunii plastice, Samy Briss relaţionează treptele dintre material şi imaterial, dintre sacru şi profan. Este un artist care pictează viziuni ale extazului, expresii picturale ale gândurilor spirituale, imagini ale univers interior”, afirma iniţiatorul şi curatorul expoziţiei, Adina Renţea.

De la MACN aflăm despre artist și arta sa. Samy Briss s-a născut pe plaiuri moldave, la Iaşi (18 mai 1930), între Teatrul Național, grădina lui Avram Goldfaden (cel care a fondat la Iaşi, în 1876, primul teatru profesionist în limba idiș din lume) și capodopera arhitecturii religioase, Biserica Trei Ierarhi. A urmat Institutul de Arte Plastice Bucureşti şi, concomitent, între 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Studiile efectuate in proximitatea modelatoare a lui Camil Ressu au impus ideea rigorii şi autoexigenţei pe fondul unei libertăţi de expresie asumate, lucruri pe care Briss le-a deprins imediat în preajma uneia din personalitățile marcante ale artei românești, membru titular al Academiei Române. Inventiv şi tenace, Samy Briss a facut din creativitate o formă de expresie a eului profund, de valorificare a dialogului cu vizualul, esenţializat în expresii memorabile. 

Ecourile copilăriei ieşene, arhitectura vechilor clădiri monumentale din frumosul oraş moldav, îl vor însoţi, ca o sugestivă recuperare a unui timp si a unui loc, toată viaţa. Între 1955 și 1957, participă la primele expoziţii de pictură şi grafică. Realizează decoruri și costume de teatru și lucrează ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru București, în preajma unor viitori mari regizori. În 1957, expune pentru prima dată la Trienala de Gravură din Elveția, unde reprezintă România. În 1958, Samy Briss, ca mulți intelectuali români, devine una dintre victimele valului de „realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Prima sa expoziție de pictură la București este interzisă. Părăseşte România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959. 

După o lungă călătorie prin Europa, trecând prin muzee şi galerii de artă din Viena şi Napoli, şi făcând nenumărate schiţe ale vremurilor trăite, ajunge cu vaporul la Haifa, în Israel. Israelul îl apropie de valorile şi simbolurile iudaice, de temele biblice, de tradiţiile, sărbătorile şi arta muzicanţilor cleizmeri, muzica populară evreiască. Pe care le vom regăsi, desigur, reflectate în opera sa. Tot acum îl cunoaşte pe cofondatorul mișcării Dada, Marcel Iancu, de care-l va lega o prietenie fructuoasă și decisivă pentru tot restul carierei. Din 1961-1966, de numele său se leagă realizarea unor decoraţiuni murale pentru spitale, biblioteci, hoteluri, instituţii publice.

La îndemnul sculptorului Dani Karavan, cel care a realizat uriaşa sculptură a zidului din parlamentul israelian, Knesset, numită „Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului”, Samy Briss expune pentru prima dată la Tel Aviv. Şi până în 1970, participă la mai multe expoziții de grup în Israel și în străinătate.

Dar începutul anului 1971, îi aduce lui Briss primul contract cu adevărat important. Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris şi îi propune un contract de exclusivitate pe 5 ani. Cu o condiţie: să se mute la Paris. Odată acceptat contractul, urmează, din 1972, primele sale expoziții în Franţa, Statele Unite și în întreaga lume. Contactul direct cu experienţe din arealul stilistic al lui Picasso, Paul Klee,Victor Brauner sau din repertoriul lui Braque, ori al pictorului din Vitebsk, Marc Chagall, i-au reconfigurat patrimoniul de imagini din spaţiul românesc, israelian, francez şi nu numai. Ca o recunoaştere a artei şi aprecierii la nivel internaţional de care se bucură opera sa, în 2019, Samy Briss a fost numit Chevalier des Arts et des Lettres, de către guvernul francez, la propunerea marelui om teatru şi bunului său prieten, Georges Banu.

Expoziţia MÉMOIRES este cel mai amplu demers vizând arta lui Samy Briss în România. Peste 110 lucrări de pictură, sculptură, desen, neexpuse niciodată „acasă”, reprezintă patrimoniul acestei expoziţii. Ele vor fi completate de repere de viaţă personală şi artistică, de asemenea, neeexpuse în România. Fotografii din atelier, invitaţii la expoziţiile personale şi de grup din lumea întreagă, documente cu importanţă majoră în devenirea sa, scrisori de la personalităţi importante ale lumii culturale internaţionale, extrase din mari nume ale presei cotidiene şi de artă, referitoare la opera sa, se vor regăsi, de asemenea, în expoziţie.

O menţiune aparte: afişul expoziţiei interzise în România din 1959 şi câteva dintre lucrările care ar fi trebuit să facă parte din acel demers, păstrate cu grijă de artist, vor întregi acest proiect expoziţional.

„Arta este expresia spiritului uman. Unde este sufletul în munca mea... ei bine, cu siguranță că este din cap și scapă prin mână... Cel mai rău lucru posibil pentru pictură este să impui o formă și să-l privezi pe pictor de libertatea sa. Este criminal, este criminal, ucide totul. Eu am trăit asta, a trebuit să trec prin asta... Tot ceea ce am de spus este spus prin pictura mea. Există doi creatori în spatele fiecărei lucrări de artă: persoana care a făcut-o și persoana care o privește. Pictura este o invitație la descoperire și la surpriză, din care oricine poate vedea și lua orice de care are nevoie pentru a purta cu el în propria călătorie prin viață”, mărturisea Samy Briss despre crezul său artistic!

Expoziția va rămâne deschisă publicului până în data de 6 august 2023, de miercuri până duminică, inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.

Sursă conținut și foto - Comunicat MACN

“Luna Sculptorilor Români”, cel mai important eveniment național dedicat sculpturii, în desfășurare

 Între 20 februarie și 19 martie are loc cel mai important eveniment dedicat sculpturii din România, inspirat de personalitatea marelui Brâncuși. Este la Iași și e o amplă expoziție intitlualtă “Luna Sculptorilor Români”, ediția a treia, rezultată în urma proiectului cu același nume, care aduce laolaltă 11 expoziții personale și colective, peste 185 de sculpturi, dintre care un număr de 51 de lucrări sunt expuse în aer liber. Astfel, publicul ieșean și turiștii care ajung în acest interval în oraș, pot lua contact direct cu sculptura contemporană, etalată la Ateneu și pe arterele pietonale ale orașului. Sculptorii incluși în proiect, originari din Arad, Timișoara, Cluj, Sângeorz-Băi, Alba-Iulia, București, Constanța, Iași și Chișinău, sunt nume deja consacrate în lumea artei contemporane, cărora li se alătură numeroși artiști emergenți, dar și invitați din alte domenii culturale.

„Iubitorii de artă sunt așteptați atât la Ateneul Național din Iași, unde se află cea mai mare expoziție din cadrul proiectului, în locațiile partenere, dar și în arealul destinat evenimentului, pentru a admira opere de artă unice, în cadrul a ceea ce se dorește a fi o radiografie a sculpturii moderne și contemporane românești”, transmitea Vladlen Babcinețchi, managerul proiectului.

„Proiectul Luna Sculptorilor Români a debutat, la inițiativa Ateneului ieșean, din dorința de a promova această formă de manifestare artistică, dar și ca un omagiu adus celui mai mare sculptor român, Constantin Brâncuși. Anul acesta, ca și în edițiile precedente, vor fi expuse lucrări ale celor mai importanți artiști români”, declara Andrei Apreotesei, managerul Ateneului Național din Iași.

Epicentrul expoziției este la Pinacoteca Ateneului Național din Iași, de unde se ramifică în locațiile partenere și în spațiul urban. Astfel, găsim sculptură contemporană în Grădina Palas, pe Esplanada Palatului Culturii, pe pietonalul Ștefan cel Mare, în Piața Unirii, Str. Lăpușneanu, Casa Universitarilor și în Parcul Copou.

Sculpturile expuse la Ateneu poartă semnătura sculptorilor Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Richard Hette, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Iancuț, Dan Covătarul, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Rădulescu Gir, Boris Caragea, Cornel Medrea, Gheorghe Munteanu, Felix Aftene, Iftimie Bârleanu, Gheorghiță Brădățanu, Constantin Crengăniș, Vladlen Babcinețchi, Alin Neacșu, Leontin Păun, Lucian Smău și Sorin Purcaru, putând fi admirate în foaierul Ateneului ieșean.

Totodată sunt prezentate lucrări din patrimoniul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, specializarea sculptură, al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” și al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași, ce se găsesc în interiorul și exteriorul clădirii.

Alături de cele peste 40 de lucrări de sculptură, publicul va descoperi, în premieră, un exponat-vedetă: o scrisoare scrisă și semnată olograf de marele sculptor Constantin Brâncuși. Expoziția și obiectul Brâncuși pot fi văzute zilnic, la Ateneu, între orele 09:00-19:00.

Evenimentul este organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, având ca parteneri principali Uniunea Artiștilor Plastici din România, Complexul Muzeal Național Moldova / Palatul Culturii - Muzeul Unirii, Muzeul Național de Artă Constanța, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, Casa de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi”, Galeria Aparte, Galeria Arteast, Galeria Dana, Arcada Central Art Space, Galeria Pallady, Galeria Tonitza, Galeria Drossu, TVR Iași, Bindu, Grand Hotel Traian, Artmark și Palas.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto - iasi4u.ro