O nouă disciplină opțională în programa pentru gimnaziu: „Aventura cunoașterii Universului”

Ministerul Educației și Cercetării a aprobat de curând introducerea disciplinei opționale „Aventura cunoașterii Universului” în programa pentru învățământul gimnazial, adresată elevilor din clasele a V-a și a VII-a. Noua disciplină din curriculumul la decizia elevului ar urma să se studieze începând cu următorul an școlar.

Opționalul propune o incursiune în tainele cosmosului, combinând elemente de astronomie, fizică și explorare a spațiului, adaptate vârstei și nivelului de înțelegere al elevilor. Prin activități interactive, experimente simple și observații astronomice, disciplina își propune să stimuleze curiozitatea științifică, gândirea critică și interesul pentru științele exacte.

Aprobarea acestei discipline vine ca răspuns la interesul crescut al tinerilor pentru domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) și la nevoia de a diversifica oferta educațională cu teme actuale și de interes pentru viitor.

Profesorii care vor susține această disciplină vor beneficia de ghiduri metodologice și materiale didactice auxiliare, pentru a asigura un proces de predare captivant și eficient.

Am discutat mai multe pe marginea acestui subiect cu Cosmin Sorin Micloș, Ambasador al Spațiului la ESERO România și fondator al Asociației Ucenicul Astronom. Asociația pe care o conduce are o implicare directă și un rol important în proiect, lucrând alături de echipa care a făcut posibilă această reușită pentru domeniul astronomiei.

Cosmina M. Oltean: Cum a apărut ideea de a integra această disciplină în programa școlară?

Cosmin Sorin Micloș: Totul a început în anul școlar 2021-2022, când un grup de inițiativă format din profesori, specialiști și entuziaști ai astronomiei, sub coordonarea doamnei Elisabeta Ana Naghi, inspector școlar general pentru matematică și astronomie în cadrul Ministerului Educației, a pus bazele unui curs de inițiere în astronomie destinat ciclului primar.

Programa acestei noi materii a fost elaborată în parteneriat cu Agenția Spațială Română (ROSA) și Comitetul Național Român pentru Astronomie (CNRA), beneficiind de resurse educaționale internaționale oferite de NASA, ESA și alte instituții de profil.

Prin ordin de ministru, a fost introdusă oficial disciplina opțională „Start în aventura cunoașterii Universului”, începând cu anul școlar 2022-2023. Aceasta este adresată elevilor din clasele pregătitoare – a IV-a, desfășurându-se timp de doi ani, câte o oră pe săptămână.

Programa are un puternic caracter inter- și transdisciplinar, urmărind dezvoltarea curiozității, a gândirii științifice și a înțelegerii fenomenelor naturale și astronomice prin observare, explorare, cercetare și experimentare.

Printre temele abordate se regăsesc:

• Sistemul Solar, ziua și noaptea, anotimpurile, eclipsele, constelațiile;

• Călătorii în spațiu – rachete, roboți, sateliți, Stația Spațială Internațională, imponderabilitatea;

• Meserii ale viitorului – astronaut, inginer spațial, taikonaut;

• Fenomenul luminii și sunetului, poluarea luminoasă, reflexia și refracția.

CMO: De ce credeți că este importantă, ba chiar necesară o astfel de disciplină în școli?

Cosmin Micloș: Această inițiativă deschide oportunități reale pentru a stimula interesul copiilor față de știință, tehnologie și Univers, punând bazele unei generații mai curioase, mai informate și mai pregătite pentru viitor.

Dacă în urmă cu doar câțiva ani, lecțiile de astronomie se puteau desfășura doar în cadrul „Săptămânii Altfel”, acum această limitare a fost depășită.

Noua disciplină, cu frecvență de o oră pe săptămână timp de doi ani școlari, are un caracter inter- și transdisciplinar, urmărind dezvoltarea competențelor-cheie prin abordări moderne, bazate pe principiile educației STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică). Conținuturile sunt corelate cu disciplinele din trunchiul comun Fizică – Matematică – Biologie – Geografie – Chimie și vizează dezvoltarea gândirii critice, a creativității și a lucrului în echipă.

Elevii vor avea ocazia să exploreze universul prin activități practice, observații directe și proiecte interactive, fiind încurajați să participe la olimpiade și concursuri precum Olimpiada Națională și Internațională de Astronomie și Astrofizică.

Această inițiativă vine în continuarea programei din învățământul primar „Start în aventura cunoașterii Universului” și răspunde noilor direcții din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Disciplina promovează accesibilitatea, durabilitatea și impactul educațional, contribuind la formarea elevilor pentru provocările lumii moderne și dezvoltarea unei culturi științifice solide.

Pentru mai multe informații, cadrele didactice și părinții sunt invitați să consulte programa aprobată prin ordinul menționat.

CMO: Care a fost implicarea Asociației Ucenicul Astronom în acest demers?

Cosmin Micloș: Pentru noi, ca organizație non-guvernamentală care pune un mare accent pe educația non-formală, existența unei discipline opționale dedicate astronomiei și științelor spațiale în școala primară este un pas esențial.

Asociația noastră a susținut activ demersul introducerii disciplinei opționale „Start în aventura cunoașterii Universului” încă de la început, din vara anului 2022, prin participarea la cursuri de formare pentru cadrele didactice, organizate de ESERO România la Mărișel, județul Cluj. În cadrul acestor cursuri, am susținut sesiuni de observații astronomice și activități de recunoaștere a obiectelor de pe bolta cerească, oferindu-le profesorilor o experiență directă și practică legată de cerul nopții.

Un alt moment important al programului a fost vizitarea Bazei didactice și de cercetare în științe și tehnologii spațiale, coordonată de domnul profesor Paul Dolea, unde cadrele didactice au avut ocazia să exploreze concret aplicațiile astronomiei în educație și să experimenteze metode moderne de predare a științelor spațiului.

Prin aceste activități, am contribuit la formarea cadrelor didactice și la crearea unui context autentic de învățare, bazat pe observație, experiență și conexiune directă cu domeniul științelor spațiale.

***

O echipă numeroasă de specialiști a contribuit la crearea noii discipline, aceasta fiind formată din:

Coordonator: Naghi Elisabeta Ana - Ministerul Educației

Autori: Bîdiliță Florina - Școala Gimnazială nr. 16 Oradea

Naghi Elisabeta Ana - Ministerul Educației

Biriș Mihaela Simona - Inspectoratul Școlar Județean Bihor

Boar Felicia - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Cluj-Napoca / Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Borșan Maria - Școala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca

Brădău Cristina Diana - Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” Oradea

Burcea Nela - Colegiul Național „Gheorghe Șincai” București

Burnete Eleonora - Școala Gimnazială „Sfântul Andrei” Mangalia

Capșa Doina - Colegiul National Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău

Chiș Fineas Ioan - Liceul Teoretic „Pavel Dan” Câmpia Turzii

Chiș Paula - Colegiul National „George Barițiu” Cluj-Napoca

Cîmpean Maria Cornelia - Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Cluj-Napoca

Citrea Luminița - Inspectoratul Școlar Județean Bihor / Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea

Cojocnean Mihaela - Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” Târgu Mureș

Cosovanu Ilie - Liceul Tehnologic „Tomșa Vodă” Solca / ISJ Suceava

Ianoși Daniel - Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni

Jumărea Liliana - Colegiul Național „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte

Muntean Valerica Doina - Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare

Neagu Adriana - Colegiul Național „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte

Nour Eugenia - Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani

Roșu Elisaveta - Expert în educație

Spiridon Nicolae - Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov

Stancu Iulian - Colegiul Național „Gheorghe Șincai” București

Ștefănescu Manuela - Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” București

Tănăsescu Carmen - Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov

Vakulovski Carmina - Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov

Referenți de specialitate:

Cosmin Sorin Micloș - Asociația Ucenicul Astronom

Nedelcu Alin - Institutul Astronomic al Academiei Române

Bîrlan Mirel - Institutul Astronomic al Academiei Române.

***

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, Asociația Ucenicul Astronom

În pielea personajului negativ

Poveștile se repetă chiar în decursul unei singure existențe. Nu e nevoie să vorbim acum despre câte s-au întâmplat de la începuturile omenirii. Istoria e bogată în tot ce-ți poți imagina. Ideile, gândurile, trăirile – la fel, se tot repetă. Nu există idee sau gând care să se fi născut doar o dată sau care să aparțină doar unuia. Citim, observăm, spunem că vedem și înțelegem, dar rareori învățăm și tot rareori înțelegem ceea ce ar trebui înțeles.

Să ne gândim puțin la personaje și la roluri, la cum se construiește un personaj negativ și mai ales cine-l învestește, cine decide că e negativ.

Nu există poveste fără cel puțin un personaj negativ, dar răul e un cumul de trăiri și întâmplări, ceva ce apare prin procese complexe. În toate poveștile lumii, fictive sau reale, de la basmele copilăriei, romane și ecranizări, la tot ce trăim zi de zi, personajele negative sunt nelipsite. Dar, dacă privim dincolo de aparențe, observăm un adevăr fundamental: niciun personaj negativ nu se naște malefic. Monștrii nu sunt creați din nimic, ci din suferință, marginalizare și dintr-o profundă neînțelegere.

Fiecare dintre noi ajungem la un moment dat personaj negativ în povestea cuiva, oricât am încerca să nu devenim. Despre unii se vorbește așa, sunt prezentați așa, iar alții chiar devin. Într-o lume în care perspectivele sunt întotdeauna subiective, nu există eroi absoluți și nici răufăcători puri. Să ajungi antagonistul cuiva nu e greu. Dar rolurile se mai și inversează din când în când.

Cine creează monștrii?

În mituri și basme, răul apare aproape întotdeauna ca rezultat al unor traume și nedreptăți. Vrăjitoarea cea rea a fost cândva o femeie alungată și disprețuită. Regele sau conducătorul tiranic a fost cândva un copil umilit. Monstrul din întuneric a fost cândva un suflet sensibil, incapabil să se adapteze unei lumi care nu l-a acceptat. Această dinamică o vedem de-a lungul istoriei literare și cinematografice în mii și mii de povești. Dar o vedem și în jurul nostru.

Un personaj negativ se naște când latura sa emotivă și sensibilitatea profundă nu sunt înțelese, iar lumea, incapabilă să îi ofere un loc în care să se simtă acceptat, îl împinge spre întuneric. Într-un fel, orice antagonist este un personaj tragic – cineva care, în alte împrejurări, ar fi putut fi erou.

Dar totuși, ce-ar fi poveștile fără personajele negative, care pun personajele pozitive în lumină, oferindu-le un prilej de învățare și evoluție? În absența unui antagonist, eroul nu ar avea ocazia să își dovedească valorile, să își depășească limitele sau să își definească principiile. Totuși, percepția asupra acestor personaje este adesea greșită. Cel care pare pozitiv nu este întotdeauna un erou, iar cel care pare negativ nu este întotdeauna răufăcătorul absolut.

Această perspectivă ne ajută să privim dincolo de stereotipuri și să înțelegem că nimeni nu este cu adevărat malefic fără un motiv. Așa cum monștrii ficționali sunt creați prin excludere, frustrare și durere, la fel se întâmplă și în viața reală. Te-ai putea întreba: oare eu, la crearea câtor „monștri” am contribuit? Dar stăm măcar să ne întrebăm? Și, mai important, vrem să rupem acest ciclu, încercând să înțelegem înainte de a judeca?

Personaje negative iconice din literatură și cinematografie

Personajele negative sunt adesea complexe și nuanțate, iar literatura și cinematografia e plină de astfel de exemple. Redau numai câteva. Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde și La răscruce de vânturi de Emily Brontë sunt povești care m-au marcat profund.

Portretul lui Dorian Gray

Dorian Gray, protagonistul romanului Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde, este un personaj negativ complex. La început, un tânăr frumos, naiv și fermecător, dar influențat de Lord Henry Wotton, Dorian începe să vadă plăcerea și hedonismul ca principii supreme. Când își exprimă dorința ca portretul să îmbătrânească în locul său, iar el să rămână veșnic tânăr, dorința i se împlinește, iar acest miracol îl corupe treptat și îl conduce către un final tragic.

La răscruce de vânturi

Heathcliff e un personaj la fel de complex. Torturat, motivat de răzbunare, a fost crescut într-un mediu ostil și tratat ca un străin, astfel că în timp devine crud și nemilos, dar suferința lui este reală și profundă. Heathcliff este unul dintre cele mai complexe și tragice personaje negative din literatură. El nu este rău din fire, ci devine astfel din cauza felului în care a fost tratat de societate. Este un exemplu clasic al ideii că personajele negative nu se nasc așa, ci sunt modelate de experiențele trăite.

The Dark Knight și Joker (2019)

În diferite interpretări, Joker este fie un anarhist haotic, fie un marginalizat care cedează sub presiunea unei societăți crude. Filmul din 2019, în special, explorează ideea că societatea creează monștri prin indiferență și cruzime.

Marile Speranțe – Charles Dickens

O femeie bogată, abandonată în ziua nunții, Miss Havisham își dedică viața răzbunării și transformă o fetiță inocentă într-un instrument al durerii sale.

Stăpânul Inelelor – J.R.R. Tolkien

Gollum e o ființă tragică, coruptă de puterea Inelului și prinsă între două identități – una inocentă și una malefică.

Fantoma de la Operă – Gaston Leroux

The Phantom e un geniu muzical desfigurat, care își manifestă suferința și dorința de dragoste prin acțiuni violente.

Frankenstein – Mary Shelley

Probabil cel mai celebru monstru din literatură, Frankenstein e o creatură făurită de om, dar respinsă de societate și transformată într-un „monstru”. Frankenstein dorea inițial doar să fie acceptat, dar devine violent din cauza izolării și respingerii.

Lista e nesfârșită, dar personajele enumerate ne ajung pentru a înțelege cum uneori „cei răi” sunt modelați de suferință, respingere și circumstanțe nepotrivite. Răul nu este absolut, iar granița dintre bine și rău e întotdeuna fluidă.

– – –

Cosmina Marcela OLTEAN

Fotografii – cadru din filmul Portretul lui Dorian Gray, ecranizarea din 2009 și fragment din afișul filmului.