Ziua internaţională a muzeelor - 5 dintre cele mai apreciate muzee din lume

Ziua internaţională a muzeelor, stabilită și organizată de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), este sărbătorită, în fiecare an, la data de 18 mai. Tema anului 2023 este "Museums, Sustainability and Well-being".

Muzeele lumii dețin colecții diverse, care încearcă să răspundă unor așteptări, gusturi și interese tot atât de diverse ale publicului, în funcție de vârstă, nivel cultural și diferite alte criterii. Cu toate acestea, pe baza numărului de vizitatori și a popularității exponatelor, se pare că unele dintre cele mai vizitate și apreciate muzee din lume sunt în continuare:

·Louvre din Paris, unde o găsim pe Mona Lisa, Venus din Milo și multe alte capodopere de artă și istorie.

·The Smithsonian Institution din Washington D.C., care este cel mai mare complex muzeal din lume, incluzând 19 muzee și galerii, care acoperă arii ale cunoașterii precum istoria naturală, explorarea spațiului, cultura americană și nu numai.

·Muzeul Vaticanului, care prezintă o vastă colecție de artă și artefacte adunate de Biserica Catolică, un important punct de reper aici fiind Capela Sixtină, cu frescele lui Michelangelo.

·Galeriile Uffizi din Florența, care prezintă unele dintre cele mai faimoase lucrări ale Renașterii, cum ar fi Nașterea lui Venus, imaginată de Botticelli și Medusa lui Caravaggio.

·Muzeul Metropolitan de Artă din New York este unul dintre cele mai mari și mai diverse muzee de artă din lume, cu colecții variind de la Egiptul antic la America modernă.

Desigur, mai există multe alte muzee ce dețin colecții uimitoare și exponate sau artefacte remarcabile, iar aprecierea deosebită față de unul sau altul se stabilește în mod subiectiv, în funcție de preferințele și curiozitatea fiecărui individ din societate. Acum majoritatea muzeelor, mai ales marile muzee ale lumii, oferă și posibilitatea tururilor virtuale, iar unele oferă chiar și acces online la arhive sau documente importante.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, Muzeul Louvre

Ziua Picturii Naționale. Expoziția-eveniment „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”, din 15 mai la MNAR

La finele anului 2021, data de 15 mai, ziua nașterii pictorului Nicolae Grigorescu, a devenit în România Ziua Picturii Naționale, marcată pentru prima dată anul trecut. Cu acest prilej, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în parteneriat cu Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, anunță deschiderea unei ample expoziții, intitulate „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziția se va putea vizita începând de luni, 15 mai 2023, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea artistului, până pe 17 septembrie 2023.

„Semnalăm importanta aniversare a pictorului nostru național și anunțăm ampla expoziție pe care i-o vom dedica în anul 2023. Oferim acum publicului spre cunoaștere și delectare doar o mică parte a excepționalelor lucrări care vor figura în ceea ce sperăm să fie un mare succes de public al anului viitor. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să vadă cele mai reprezentative lucrări ale lui Nicolae Grigorescu într-o etalare expozițională în acord cu cele mai bune practici din domeniu. Ne asumăm, astfel, primii în domeniul patrimoniului de artă, omagierea celui care este considerat fondatorul picturii moderne din România, în acord cu misiunea noastră de reprezentare a valorilor culturale la nivel național”, transmite Călin Stegerean, director general al MNAR.

Fondator al școlii moderne de pictură, membru de onoare al Academiei Române, urmat de marii artiști Ion Andreescu și Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu (1838-1907) era imaginea către care tindeau generațiile de tineri artiști ai începutului de secol XX. Când spunem Grigorescu în minte ne vin, pe de o parte, o serie de peisaje specifice școlii de la Barbizon, iar pe de alta, numeroase reprezentări - peisaje și portrete, desprinse din viața satului românesc, cu toată frumusețea, firescul și simplitatea ce se desprindea din acesta.

Expoziția de la MNAR va cuprinde peste 120 de picturi din colecția MNAR, reunind lucrări majore din patrimoniul instituției, în acest proiect cu caracter de avanpremieră. “Multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România”, informează MNAR.

“La 185 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, evaluarea moștenirii sale artistice s-a oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui ethos național pe care atât contemporanii pictorului cât și generațiile care au urmat l-au sesizat și apreciat. De aceea, lucrările sale sunt acompaniate de o selecție de citate din scrierile ce privesc opera sa pe întreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Pleșu. Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziției noastre este și acela de a focaliza atenția publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepționalului său talent”, mai aflăm de la Muzeul Național de Artă.

„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român”, consideră dr. Călin Stegerean.

Expoziția este realizată de colectivul MNAR, compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu - șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Din echipa de restaurare fac parte Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu, Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea și Cătălina Negoiță.

Din cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au contribuit conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.

În cadrul expoziției, în intervalul menționat, se vor organiza diverse activități de educație muzeală pentru copii, ghidaje de specialitate și conferințe. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate în expoziție de directorii unor prestigioase instituții de cultură.

Viața și opera lui Grigorescu, prin cuvintele unori iluștri oameni de cultură

Camil Ressu - „Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, grația spiritului și fanteziei. Opera lui ține un loc nemărginit în admirația publicului, pentru că nici un alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru.” (în Grigorescu, Ed. Meridiane, București, 1978, p.25)

Alexandru Vlahuță - „Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos...” (în Grigorescu, capitolul Cronologie și concordanțe, Ed. Meridiane, București, 1978, p.7.)

Henri Focillon - „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa.” (în Grigorescu, capitolul Nicolae Grigorescu, un classique de la peinture roumaine, Ed. Meridiane, București, 1978, p.45)

Moștenirea și moștenitorul

În 1939, Gheorghe Grigorescu, singurul moștenitor al lui Nicolae Grigorescu, vindea primăriei Câmpina 200 de tablouri și schițe în peniță, creion și laviu, semnate de pictorul Nicolae Grigorescu. În prezent, acestea se află în Muzeul Național de Artă din București.

Cosmina Marcela OLTEAN

Sursă date și foto, MNAR

Jurnalism vizual la superlativ - World Press Photo 2023, ediția #66

World Press Photo e din nou în turneu mondial, prezentând lumii poveștile care contează acum, aducând în prim-plan unele dintre cele mai mari probleme sociale și politice. Fotografiile câștigătoare ale competiției internaționale de mare prestigiu se văd și în țara noastră în perioada 05-31 mai, simultan la București (Piața Universității, Bd. Regina Elisabeta, nr. 3), Cluj-Napoca (Bd. Eroilor) și Sibiu, apoi în Constanța și Oradea în perioada 03 iunie-03 iulie, urmând a fi ulterior itinerate și în alte orașe. Calendarul expoziției se poate urmări pe paginile media ale WPP România.

Jurizarea concursului World Press Photo 2023 s-a petrecut între 14 ianuarie și 24 februarie 2023, implicând jurii regionale și un juriu global. Juriile regionale au făcut întâi o selecție pe categorii în regiunile lor, după care juriul global a decis câștigătorii regionali, iar dintre aceștia, s-au ales câștigătorii globali.

„Fotografiile alese ca reprezentative pentru anul 2022 sunt indicative ale acestui moment în timp și vor servi drept documente istorice despre cum a fost anul, pentru generații viitoare, prin care să privescă înapoi și din care sperăm să învețe”, afirma Brent Lewis, președintele juriului global.

Reprezentând evenimente sociale majore și momente importante trecute cu vederea de mass-media în 2022, lucrările câștigătoare ale World Press Photo 2023 atrag atenția asupra unora dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă lumea de azi, de la devastatorul război din Ucraina și protestele din Iran, la realitățile din Afganistan și numeroasele fețe ale crizei climatice din țări precum Maroc, Australia, Peru și Kazahstan.

Best of WPP #66

Expoziția anuală World Press Photo 2023 prezintă așadar o selecție (120 de fotografii) a tot ceea ce a fost relevant în materie de fotojurnalism și fotografie documentară în ultimul an. Câștigătorii au fost aleși în urma analizei a peste 60.448 de fotografii înscrise în competiție de peste 3.750 de fotografi.

Cei 24 de câștigători regionali și cele șase mențiuni de onoare - care ilustrează povești din linia întâi în ce privește conflictul, cultura, identitatea, migrația și nu numai - au fost selectați de un juriu independent din peste 60.000 de lucrări a 3.752 de fotografi din 127 de țări. Dintre toți, juriul a desemnat 4 câștigători globali, cu titlul:

World Press Photo of the Year - Mariupol Maternity Hospital Airstrike, de Evgeniy Maloletka, Ucraina, Associated Press;

World Press Photo Story of the Year - The Price of Peace in Afghanistan, de Mads Nissen, Danemarca, Politiken/Panos Pictures;

World Press Photo Long-Term Project Award - Battered Waters, autor Anush Babajanyan, Armenia, VII Photo/National Geographic Society;

World Press Photo Open Format Award - Here, The Doors Don't Know Me, autor Mohamed Mahdy, Egipt.

World Press Photo și-a asumat misiunea de a conecta lumea la poveștile mai puțin explorate, redate așa cum se prezintă ele în realitate, prin intermediul vizualului.

În țara noastră, expoziția a ajuns al 12-lea an consecutiv, prin implicarea Eidos Foundation, cu sprijin din partea Ministerului Culturii și a Raiffeisen Bank.

Cosmina Marcela OLTEAN

Sursa, worldpressphoto.org

Ziua Mondială a Artei, o zi dedicată creativității umane

Ziua Mondială a Artei a apărut la inițiativa Asociației Internaționale de Artă, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale din 2011, de la Guadalajara, Mexic, iar celebrată pentru prima dată a fost în 2012. Uniunea Artiştilor Plastici din România este membră a Asociaţiei Internaţionale de Artă. A fost aleasă această zi pentru a celebra contribuița artei și a oamenilor de artă la viața culturală, dar și pentru a aduce un omagiu pictorului, sculptorului, arhitectului şi umanistului italian Leonardo da Vinci. Data la care se celebrează Ziua Artei, 15 aprilie, coincide cu data nașterii marelui artist și savant.

Regăsim arta în diferite forme, dar principalele categorii au fost stabilite prima dată în Grecia antică și erau arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura şi dansul, apoi din 1911, acestora li s-a adăugat și cinematografia, considerată cea de a şaptea artă.

Arta e definită ca o îndemânare deosebită sau ca o serie de aptitudini speciale pentru diferite domenii artistice, culturale sau creative. S-au dat multe definiții artei de-a lungul timpului, mai ales în cadrul disciplinelor teoretice din domeniul artelor. DEX-ul ne amintește că arta este o “activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice și care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o epocă, dintr-o țară) care aparțin acestei activități” (https://dexonline.ro/definitie/arta). Dar dacă ar fi să trecem la teoreticieni ai artei care au dat definiții acestei complexe activități creative umane, putem intra în discuții interminabile.

Definirea artei este o problemă complexă care i-a preocupat pe mulţi artiști, teoreticieni şi istorici de artă şi este până la urmă o întrebare fundamentală, prima pe care şi-o pune orice teoretician atunci când începe o cercetare în domeniul artei. Însă dincolo de critici și canoane, arta înseamnă libertate de exprimare prin mijloace proprii artistului, iar unealta supremă a artistului este sentimentul, emoţia.

Totuși, arta adevărată nu este o alegere. Nu devii artist pentru că vrei neapărat să devii. Așa cum spunea Marc Chagall: ”dacă te-ai născut pentru artă, nu vei putea face niciodată altceva”. Arta este alegerea sufletelor nobile, sensibile la noţiunea de frumos, este un refugiu pentru cei care nu au decât asta. Iată de ce arta nu ţine de alegere. Mai degraba arta te alege pe tine.

Cosmina Marcela Oltean

Regizorul Mihai Mihăescu: Gânduri și amintiri de la primul la cel mai recent film

   

    Cum lansarea celei mai noi producții a domniei sale se aproprie, gândurile regizorului și producătorului de film Mihai Mihăescu se îndreaptă și către proiectele de început.

(10 aprilie 2023) 

“Când ajung în orașele și satele în care am avut filmări, sunt atras de acele locuri în care m-am aflat și în care, împreună cu colaboratorii mei, am dat viață unor povești. Pașii mă duc pe urmele acelea, să revăd casele, peisajele..., deși unele sunt de nerecunoscut. Mă cufund în amintiri, revăd fețele dragi ale celor care au dat viață personajelor. Dar iată că nu sunt doar eu romanticul acela nostalgic, incurabilul romantic... Observ că sunt destule persoane care au emoții puternice la vederea imaginilor copilăriei, adolecenței, tinereții lor, <<teleportându-se>> prin intermediul filmului în acel univers dispărut în realitate, dar prezent în toate formele lui de atunci, în povestea cinematografică.

<<Adio, viață de holtei>> (1989), filmul meu de debut, e singurul realizat integral la Chișinău. Celelalte au fost produse în dreapta Prutului, deși două dintre ele, și anume lungmetrajele, <<Păcatul>> (1992) și <<Amintește-ți>> (2023), aflat în perioada de montaj, sunt coproducții București-Chișinău.

Scurtmetrajul <<Adio, viață de holtei>> este o poveste de dragoste rustică, bazată pe tradiții morale de etică specifice acestui univers. În film, una dintre domnișoarele care a coborât în curte să se arate flăcăului de la poartă, întrebată de sora mai mare, de ce-a ieșit?, aceasta răspunde: <<de-atâta!>>. Am observat că expresia este frecvent folosită de politicienii de la Chișinău, când vor să sublinieze într-o manieră ușor ironică, dezacordul față de oponent. Îmi dădeam seama că a fost preluată din filmul meu, dar iată că și spectatorii au surprins acest detaliu și îl confirmă. Într-adevăr au fost colegi, atunci când filmam secvența, care m-au sfătuit să folosesc expresia <<de aceea>>, în loc <<de-atâta>>, însă eu am insistat pe varianta a doua, vrând să subliniez inclusiv la nivel de limbaj, cu acest regionalism, atmosfera rustică în care se derulează povestea”.

Filmul, realizat sub conducerea artistică a lui Emil Loteanu, se poate vizualiza aici, https://www.youtube.com/watch?v=FN80bOJ14us

    Dacă facem o incursiune în filmografia regizorului, aflăm că următorul film după „Adio, viață de holtei” a fost lungmetrajul „Păcatul”, care ne spune povestea de dragoste a doi tineri, ancorată într-un peisaj mirific, ce face trimitere la Grădina Edenului. Raportul dintre Ispită și Păcat este văzut prin prizma preceptelor biblice, iar încălcarea acestora duce la deconstrucția echilibrului interior, generând ură, furie și acțiuni agresive.

Filmul este disponibil pentru vizionare aici: https://www.youtube.com/watch?v=LLoam2mZ4eU

    Apoi, la câțiva ani după lansarea filmului, „Tu, cea mai sfântă dintre toate”, un documentar de mediu metraj, care ne readuce în atenție, din perspectivă istorică, dar și actuală, problematica Basarabiei, regizorul Mihai Mihăescu este invitat de către cunoscutul actor Emil Coșeru, să țină cursuri de Arta Actorului de Film la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, unde a mai predat Istoria Artei Cinematografice și Estetica Filmului.

Astfel, începând cu anul 2006, desfășoară o amplă activitate ca profesor de film la Iași, realizând împreună cu studenții săi mai multe scurtmetraje, care au participat la Festivaluri Internaționale și la diverse acțiuni culturale, difuzate și la posturi de televiziune. Acest parcurs profesional foarte util a dus ulterior la realizarea lungmetrajului, „Fata cu ochii verzi”, o adaptare după romanul „Gaudeamus”, de Mircea Eliade, în care evoluează studenții secției de Actorie ai Universității de Arte. 

Filmul a fost difuzat în 2015 în cinematografele din România și a făcut parte din lista producțiilor românești, care au contat pentru propunerea României la premiile Oscar. De asemenea filmul a participat la Festivalul Internațional „PROPATRIA”, care s-a desfășurat în septembrie 2016, în capitala Italiei. Varianta subtitrată în limba franceză a filmul a ajuns la impresionantul număr de aproape 600.000 de vizualizări pe Youtube. Filmul se menține în circuit, fiind difuzat la posturi de televiziune.

Îl puteți urmări și voi aici: https://www.youtube.com/watch?v=KyfqZteexYw&t=2741s

În așteptarea unor finanțări pentru un nou film de lungmetraj, regizorul realiza între 2020 - 2021, scurtmetrajul „Mama ta nu trebuie să știe asta”, care a avut un parcurs festivalier foarte bun, obținând șase premii internaționale, majoritatea în Europa Occidentală.

Activitatea curentă

    Revenind în prezent, regizorul ne transmite câteva gânduri și despre noul film de lungmetraj, aflat încă în montaj, a cărui lansare se aproprie cu repeziciune, după o lungă perioadă de muncă intensă.

(31 martie 2023) 

“Montajul filmului <<SOUVIENS-TOI/AMINTEȘTE-ȚI>> e o muncă migăloasă, care presupune recurgerea la tot felul de manevre, ca să asigur o însăilare ritmată de cadre, în sensul cerut de poveste, de spiritul acesteia, însă urmăresc totodatăsă, ca imaginile în mișcare să nu plictisească, astfel ca receptorul, atenția acestuia, să fie concentrată la ceea ce îmi doresc eu să transmit. (...) Suntem de ceva vreme în postproducție (…)” - Mihai Mihăescu.

Până vom avea ocazia de a-l viziona, synopsis-ul filmului, prin cuvintele regizorului, ne arată că Octavian Anghel, student la Universitatea București, se înscrie într-o formație de dans, nutrind un gând ascuns de a emigra în Occident în ideea de a scăpa de hărțuielile la care este supus de către autoritățile comuniste, din cauza militantismului fratelui său, care împreună cu o colegă, împrăștie noaptea prin oraș manifeste împotriva dictaturii. Însă atunci când se ia decizia ca ansamblul de dans să plece într-un turneu în Statele Unite ale Americii, Octavian Anghel nu primește viza, astfel fiindu-i blocată plecarea în lumea liberă. Coregrafa îi spune, că dosarul său a fost oprit de către autorități.

O studentă din Franța, Michelle Nezhinska, aflând de problemele colegului său, îi caută compania pentru a-l consola. Între cei doi se înfiripă o poveste de dragoste, iar la finalizarea studiilor, ei se căsătoresc, însă lui Octavian Anghel îi este interzisă din nou plecarea în Occident. Tânăra soție părăsește de una singură Bucureștiul decolând cu un avion spre capitala Franței. După Revoluția din decembrie 1989, cei doi își vor reuni destinele la Paris.

După estimările regizorului, lansarea filmului va avea loc în luna octombrie a acestui an.

Reamintesc în linii mari câteva date despre domnia sa. Originar din Republica Moldova, Mihai Mihăescu și-a desfășurat activitatea întâi ca prezentator la Radiodifuziunea de Stat a Republicii Moldova și în paralel ca actor în diverse producții radiofonice și televizate, apoi din 1979, după ce își susține licența ca regizor de teatru, lucrează o perioadă ca asistent de regie la Studioul „Moldovafilm”. Activează apoi la Teatrul Muzical Dramatic „A.S. Pușkin” din Chișinău, unde timp de câțiva ani este asistent de regie. Din 1987 se reorientează spre cinematografie și devine director al Departamentului Tineret la Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova, la invitația cunoscutului actor și regizor Emil Loteanu. În 1990, pleacă la București pentru a efectua un stagiu de regie la studioul de filme artistice de acolo, la invitația Uniunii Cineaștilor din România.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto, M. Mihăescu, cadre din filmele “Adio, viață de holtei”, 

„Păcatul” și “Amintește-ți”

Felix Aftene: “SERIGRAFIA” la ArtEast Gallery

De curând, la ArtEast Gallery Iași, a avut loc vernisajul unei noi expoziții semnate de apreciatul artist ieșean Felix Aftene. Proiectul prezintă 50 de lucrări ale artistului, realizate în tehnica serigrafiei. Discursul curatorial este semnat de Dana Lungu, de la care aflăm aspecte legate de practica și conceptul artistic.

”În expoziția de față, provocarea lui Felix Aftene este în raport cu serigrafia. Ia o tehnică veche de 4000 de ani, pe care și-o aproprie, îi testează limitele, o adaptează, o domesticește, o șlefuiește ca pe o lentilă prin care își privește retrospectiv propria operă. Selectând din ciclurile vechi lucrări de referință - personajul central din Mustața lui Dali, idolii si personajele mitologice din Căderea în timp, nudurile si himerele din Geneza etc., Felix Aftene le traduce într-o nouă dimensiune tehnică, cu noi vibrații plastice. Își redescoperă astfel propriul traseu artistic, etapele de creație și ne îndeamnă să-l vizităm în altă lumină. Expoziția este un adevărat autoportret desfășurat în serigrafie al autorului, căci Felix Aftene nu-și uită nicio secundă profunda credința în imortalitatea figurativului și a picturii.

Dincolo de miza autoreferențială, expoziția este un tur de forță în estetizarea unei tehnici care, nu trebuie să uităm, la origini este o tehnică de multiplicare. Desigur, artistul de față nu este nici primul și nici singurul care își asumă efortul de înnobilare a serigrafiei, însă maniera personală în care o face, dificultățile tehnice pe care le surmontează, complexitatea la care ajunge și trecerea de la efectul de „grafică” pa care îl presupune în mod obișnuit serigrafia către efectul de „picturalitate” pe care Felix Aftene reușește să-l obțină îi conferă un statut aparte, un loc privilegiat în istoria acestei tehnici”, a transmis, printre altele, curatoarea.

FELIX AFTENE activează în Iași, dar are o activitate artistică susținută pe scena națională și internațională în varii medii artistice – pictură, sculptură, pictură murală și noile media. În 1996 a absolvit ca șef de promoție Academia de Arte „George Enescu“ din Iași, secția Pictură murală. Din anul 2013 este președinte al Filialei Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

În 2016 a obținut doctoratul în domeniul Arte vizuale la Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ din Iași, cu o lucrare dedicată artelor vizuale contemporane. A avut peste 40 de expoziții personale în spații muzeale sau galerii de artă internaționale din țară și Austria, SUA, Marea Britanie, Grecia, Germania, Elveția, Franța, Italia, Spania, Canada, Danemarca, Ungaria, Israel, Moldova. În anul 2016, i s-a acordat Premiul Național pentru Pictură al UAP din România și a primit alte peste 40 de premii și distincții pentru activitatea artistică pe plan național și internațional.

Cosmina Marcela Oltean

Foto, ArtEast Gallery

Jurnale vizuale transformate în instalații de artă, expoziție-experiment la Muzeul de Artă Brașov

O serie de jurnale vizuale, transformate în instalații de artă, vor putea fi văzute în această săptămână la Muzeul de Artă Brașov, care în colaborare cu Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch” Brașov, invită publicul joi, 6 aprilie 2023, de la ora 12.00, la prezentarea expoziției „Jurnale”. Expoziția artiștilor de mâine ai Brașovului, poate fi vizitată în perioada 4-9 aprilie 2023 la sediul muzeului din Bulevardul Eroilor nr. 21.

“Elevii Liceului Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch” Brașov vor fi prezenți în sălile Muzeului de Artă Brașov cu lucrări de artă realizate pe baza unor jurnale vizuale personale. Instalațiile construite în cadrul expoziției-experiment aduc în atenție calitatea propriilor experiențe în actul de creație.

În cadrul expoziției au fost implicați elevi din clasele V – XII, secțiile Arhitectură și Arte Plastice sub coordonarea profesorilor de atelier: Victorița Cățoiu-Truță, Andrei Dimeny, Raluca Cristea, Alexandra Nistor, Marius Brașoveanu, Silviu Blidaru, Manuela Zvîc, Marian Ioan, Mirela Raimer, Andrei Vetro, Simona Cadar și Horia Hudubeț”, transmite Alexandra Ardelean, referent de specialitate al departamentului de Comunicare și Relații Publice al MAB.

Organizatorii vă așteaptă la muzeu să descoperiți viitorii artiști ai Brașovului!

Sursă date și afiș - MAB